Uniunea Europeană va rămâne principalul furnizor mondial de produse agricole, în ciuda problemelor financiare provocate de plecarea Marii Britanii. Federația ProAgro anunță că excluderea sau limitarea fermelor mari de la plățile directe reprezintă o inechitate.
Pe piața mondială, Uniunea Europeană este puternic concurată de producția agricolă extracomunitară, care nu respectă exigențele impuse privind securitatea, siguranța și calitatea alimentelor. Deși este lider privind diversitatea, calitatea și volumul exportat de produse agroalimentare, Uniunea, prin deficitul de produse proteice, rămâne un mare importator de soia și derivate ale sale, cu toate că, unele țări din Uniunea Europeană, precum România, beneficiază de condiții favorabile și foarte favorabile pentru cultivarea de astfel de culturi cum ar fi lucerna, soia, mazărea sau fasolea. Prin extinderea în cultură a acestora, s-ar putea asigura pe această cale o contribuție semnificativă la reducerea importurilor Uniunii de produse proteice, fapt foarte puțin stimulat astăzi.
Trebuie menționat totodată că aceste culturi sunt plante ameliorative pentru sol, contribuind astfel în mod direct la practicarea unei agriculturi durabile, în consens cu noua politică PAC, motiv pentru ca într-un program european de creștere a volumului de culturi proteice în Uniunea Europeană, să se acorde un sprijin suplimentar cultivatorilor implicați în acest program.
Un deziderat al noului PAC, susține Federația ProAgro, îl reprezintă producția ecologică. Această noțiune presupune în general o abordare radicală, foarte greu de practicat, presupunând constrângeri cu reguli stricte și complicate pentru agricultorii care o practică. Din acest motiv, fermierii din ProAgro cred că poate prezenta interes și abordarea parțială a acestui deziderat, contribuind fără echivoc într-o măsură mai mică la durabilitatea practicilor agricole, la siguranța alimentelor și la creșterea calității acestora.
Discutăm aceste propuneri cu Emil Dumitru, președintele Federației ProAgro, și cu jurnalistul Gabriel Gherghescu, realizator al emisiunii ”Viața Satului”, la TVR.
Jurnal Rural
Guvernul promite un miliard de euro pentru 115.000 de fermieri din zona montană, fiind vorba de un program care va dura 10 ani. Suprafața la care face referire intenția executivului este de 4,5 milioane de hectare și se întinde în 28 de județe.
Programul de încurajare a activităților din zona montană urmărește facilitarea accesului la finanțare pentru realizarea de investiții în zona montană pentru producătorii și crescătorii de animale din zona montană. De asemenea, autoritățile se gândesc la crearea și conservarea locurilor de muncă, infrastructura de acces și anunță elaborarea de politici și reglementări pentru încurajarea activităților specifice zonei montane.
Miliardul de euro provine din Fondul European de Garantare Agricolă, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și bugetul de stat. În programul general vor fi detaliate mai multe direcții de acțiune. Astfel, va exista programul de investiții pentru înființarea centrelor de colectare lapte în zona montană, dar și un altul pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii.
Va fi și un programul de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și plantelor medicinale în zona montană, alături de unul pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor.
Cultură de cannabis în Transilvania
PHI Group, fond american de investiții în domeniul resurselor naturale și în agricultură, vrea să cultive cannabis medicinal în Transilvania, alături de alte plante considerate curative. Totodată, compania are în plan să deschidă, în aceeași zonă, un centru de wellness destinat celor care caută tratamente naturiste și holistice.
Cannabisul medicinal este legal în majoritatea statelor din SUA și în unele țări din Uniunea Europeană, mai multe dintre statele americane având legalizate și consumul și comercializarea acestui produs în scop recreațional.
Marijuana medicinală este legală în România, dar nu există niciun medicament pe bază de cannabis pe piața locală, iar autoritățile afirmă că nimeni nu a depus până acum vreo cerere pentru a introduce pe piața românească vreun produs cu conținut de cannabis.
Americanii anunțau recent că vor construi în Transilvania un parc industrial, o centrală electrică pe gaz și sere pentru agricultură organică și plante medicinale, creând în acest sens o companie mixtă cu o firmă românească. Compania nu indică numele partenerului român, dar strategia este pregătită în contextul în care, în mai 2017, PHI Group a încheiat un acord angajant pentru preluarea a 51% din acțiunile Maxagro, companie agricolă românească.
Cine scumpește carnea de porc?
Creşterea preţurilor la carnea de porc, înregistrată în această perioadă la raft, este speculativă şi nu este cauzată de vreo majorare a tarifului la poarta fermei, atrage atenţia Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România. ”Este inadmisibil ca, în luna ianuarie 2018, preţul să fie mai mare faţă de luna decembrie 2017, lună în care de regulă cererea se dublează! Acest lucru ne îngrijorează ca asociaţie şi solicităm sprijinul autorităţilor competente pentru a verifica aceste informaţii apărute în presă, privind explozia preţurilor de la raft. Creşterea de preţ nu se datorează unei creşteri din partea fermierilor, ci este o creştere speculativă pe care membrii ACEBOP nu o înţeleg, deoarece în această perioadă consumul de carne este scăzut”, atrage atenţia Mary Pană, preşedintele asociației.
În context, reprezentanţii crescătorilor solicită marilor lanţuri de magazine să revizuiască preţurile de la raft pentru a creşte consumul, cât şi preţul oferit producătorilor. Ei spun că, în ultimele 30 de zile, preţul oferit fermierilor de marile lanţuri de magazine (care deţin monopolul cu 60% din segmentul de vânzare produse alimentare al României) a devenit derizoriu.
ACEBOP atenţionează asupra faptului că, la momentul actual, producătorii au ajuns să vândă carnea de pasăre la 4-5 lei/ kg, în timp ce la raft cumpărătorul plăteşte aproape dublu. În plus, preţul cărnii de porc la poarta fermei a scăzut sub 5 lei/kilogram, mai spun reprezentanţii fermierilor.
Garanții pentru creditele fermierilor
Fermierii ar urma să aibă parte de garanții de stat în procent de 80% din valoarea oricărui credit accesat pentru a realiza produse agricole sau pentru a procesa produsele obținute, anunță autoritățile. Conform estimărilor, impactul financiar pe care această măsură îl va aduce se ridică la 87 milioane de euro.
Un astfel de credit de dezvoltare vine cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR la un an și are un plafon maxim de creditare de 3 milioane de euro. Noul program va avea o durată de 8 ani, iar beneficiarii eligibili accesării creditului sunt 10.000 de societăți din agricultură, zootehnie sau acvacultură.
În plus, se anunță impozit zero pentru terenurile agricole lucrate și pentru utilaje agricole, după cum transmite Ministerul de Finanțe. De asemenea, prin Ministerul Dezvoltării Regionale, toate terenurile agricole vor fi cadastrate gratuit până în anul 2020, iar inputurile utilizate în agricultură (îngrășăminte, material săditor, semințe sau pesticide) vor beneficia de un TVA redus de la 9% la 5%.
În plus, se vrea revitalizarea liceelor agricole, guvernul promițând 264 milioane de euro timp de 4 ani. Această măsura ar oferi sprijin instituțiilor de învățământ care sunt la un pas de închidere și va crește interesul elevilor în disciplinele predate. Programul vizează 33 de licee agricole și va fi implementat pe parcursul a trei ani.