Ideea de asociere în agricultură nu mai ține de mult doar de ceea ce fac autoritățile, destul de puțin de altfel. Așa că un număr din ce în ce mai mare de producători își unesc forțele și înființează cooperative care să negocieze în numele lor și să aducă mai mulți bani. Dincolo de astfel de idei există și inițiative din partea societății civile, care suplinesc lipsa de activitate a autorităților. La Brașov, Asociația Creștem România Împreună a lansat primul ”Mall Țărănesc”. De fapt o platformă online care să țină loc de lanț scurt de aprovizionare, după cum spune inițiatorul proiectului, Mihai Mihu.
De asemenea discutăm despre modificarea, din 2020, a Politicii Agricole Comune. Fostul premier Dacian Cioloș este în turneu la Bruxelles, unde se vede cu liderii europeni și cu mai mulți comisari. Informațiile sunt destul de laconice, dar se știe că Cioloș, el însuși fost comisar european pentru agricultură, discută cu președintele Comisiei Europene, precum și cu președintele și vicepreședintele Parlamentului European. Din ce se știe până acum, Dacian Cioloș discută cu înalții oficiali comunitari despre posibile scenarii referitoare la viitorul Europei. O primă zi la Bruxelles a fost încărcată pentru Cioloș - discuții cu Jean-Claude Juncker, cu vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil pentru euro și dialog social, dar și cu Johannes Hahn, comisar pentru extindere și politici de vecinătate. Din program nu a lipsit o întâlnire cu actualul comisar al agriculturii, Phil Hogan, temele discuțiilor privind reforma Politicii Agricole Comune. România este direct interesată de aceste schimbări care, din păcate, ar putea însemna mai puțini bani pentru fermieri, după cum i-a spus Dacian Cioloș Mihaelei Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.
Lângă București, la doar 15 kilometri de centrul capitalei, o familie de fermieri din tată-n fiu a pus bazele unui proiect pe care occidentalii îl numesc ”farm park”, în traducere liberă, un ”parc” cu animale. Vorbim despre un ansamblu ce se întinde pe câteva hectare și care se adresează în primul rând copiilor, dar și adulților. Ferma din localitatea Pantelimon are câteva sute de animale și păsări pe care cei mici și cei mari deopotrivă le pot vedea în mediul lor natural. Totul a pornit în urmă cu 8 ani, când familia Mocanu a pus bazele acestui proiect, în imediata vecinătate a fermei de vaci deținută de mai multe generații de aceeași familie.
Jurnal Rural - 20 martie
Firmele care au obținut dreptul de a vinde alimente cu eticheta ”produs montan” vor fi controlate cel puțin o dată pe an de către inspectorii direcțiilor agricole județene.
În cazul în care sunt găsite nereguli și acest drept le este retras, firmele respective nu vor mai putea depune acte pentru a obține o nouă autorizație decât după minimum 2 ani.
Cei controlați vor fi anunțați cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de verificare, interval în care însă vor fi obligați să trimită actele solicitate, dar nu mai târziu de a 7-a zi. Odată ajunși la firmă, inspectorii vor avea drept de acces în secția de producție.
Noile reguli au fost aprobate de autorități și au intrat déjà în vigoare.
Prin ”produs montan” se înțelege produsul agro-alimentar ale cărui materii prime, dar și furajele pentru animalele de fermă, provin în principal din zone montane. În cazul produselor prelucrate, procesul trebuie să fie în zone montane.
Bani pentru reducerea producției de lapte
Producătorii de lapte vor primi ajutoare financiare pentru reducerea livrărilor, potrivit normelor europene, în sumă totală de 1,465 milioane lei, anunță guvernul.
Măsura are în vedere reducerea livrărilor de lapte de vacă, sprijinirea producătorilor din sectorul lapte afectați de criză, continuarea activității economice, precum și asigurarea locurilor de muncă ale angajaților.
Ajutoarele se acordă în baza cererilor de plată și se atribuie pentru o perioadă calendaristică de trei luni, numită perioadă de referință. Ajutoarele se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 2017, ca sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă.
Ajutorul din partea Uniunii Europene este stabilit la 14 euro/100 kg lapte de vacă pentru cantitatea care corespunde diferenței dintre laptele de vacă livrat în cursul perioadei de referință și laptele de vacă livrat în cursul perioadei de reducere.
Beneficiarii eligibili sunt producătorii de lapte care au livrat lapte la prim-cumpărători în iulie 2016 și care se angajează să reducă livrarea cantității de lapte într-o perioada calendaristică de 3 luni – perioada de reducere, în comparație cu aceeași perioadă din anul precedent – perioada de referință.
Reducerea pentru care solicită ajutor trebuie să fie de minim 1.500 kg și de cel mult 50% din cantitatea livrată în perioada de referință.
Cine cere bani de la APIA și cât
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură anunță că până acum au fost depuse, în campania de primire a cererilor unice de plată în anul 2017, peste 160.000 de cereri, pentru o suprafaţă de aproape 600.000 de hectare. APIA amintește că cererile unice de plată se depun în intervalul 1 martie - 15 mai 2017.
Important de ținut minte este că fermierii sau cei care depun cererea trebuie să ceară sprijinul aferent schemei de plată/ajutorului naţional/ măsurii de sprijin dorite şi să semneze toate paginile cererii unice de plată.
De asemenea trebuie știut că, în cazul în care fermierul nu are număr de înregistrare de la APIA, înseamnă că nu a depus cerere şi nu primește nici un fel de sprijin.
Ce vrea România de la noul PAC?
Ministerul Agriculturii a început discuțiile cu reprezentanții fermierilor pentru a stabili un punct de vedere al României în ceea ce privește politica agricolă comună începând cu anul 2020. Anunțul vine de la Elena Tatomir, director general al Direcției Generale Politici Agricole și Strategii din Ministerul Agriculturii, care spune că primele întâlniri vor avea loc în câteva zile. Oficialul guvernamental atrage atenția că un semnal de alarmă îl reprezintă faptul că, potrivit statisticilor, România exportă foarte multă materie primă. Astfel, anul trecut România a importat produse agroalimentare în valoare de 6,8 miliarde de euro și a exportat în valoare de 6,2 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 600 de milioane de euro.
Peste jumătate din exporturile de produse vegetale, 56%, au reprezentat cerealele și semințele și plantele oleaginoase, mai mult de un sfert din exporturi fiind băuturi și tutun.
Ca zone de destinație, 61% dintre exporturi au avut ca destinație spațiul intracomunitar, respectiv Italia, Bulgaria, Olanda, Germania, Spania, Franța, Ungaria, Belgia și Grecia. În afara UE, mărfurile agroalimentare au plecat în special către Egipt, Iordania, Libia și Turcia.
Scade producția de oleaginoase
La nivel mondial, recolta de oleaginoase este în scădere, prognozează ministerul agriculturii din SUA, care prevede în prognoza sa lunară o producţie mondială de oleaginoase de puțin peste 554 milioane de tone, ceea ce reprezintă o mică scădere faţă de prognoza din ianuarie.
Producţia mai scăzută de boabe de soia a fost contrabalansată doar parţial de o producţie mai bogată de seminţe de floarea soarelui, rapiţă şi seminţe de bumbac. Recolta globală de soia a fost corectată în minus, fiind estimată, acum, la 336 milioane de tone.
La baza acestei modificări stă prognoza unei recolte mai slabe în Argentina, unde se aşteaptă o recoltă de soia cu 1,5 milioane de tone mai scăzută. În schimb, o producţie mai bună a făcut ca estimarea pentru Ucraina să crească cu 0,3 milioane de tone.
Prognoza privind producţia mondială de floarea soarelui a fost ridicată cu 0,5 milioane de tone, la 44,8 milioane de tone, deoarece Ucraina, Kazahstanul şi Uniunea Europeană urmează să producă mai mult.
