Comisia Europeană a publicat primul raport privind aplicarea normelor în materie de concurenţă în sectorul agricol. Activitatea autorităţilor europene îi poate ajuta pe fermieri să obţină condiţii mai bune atunci când îşi vând produsele.
Normele UE în materie de concurenţă care interzic acordurile privind stabilirea preţurilor sau alte condiţii de comercializare, precum şi acordurile privind împărţirea pieţelor se aplică producţiei şi comercializării de produse agricole. Totuşi, Regulamentul privind organizarea comună a pieţelor prevede derogări de la aplicarea acestor norme, care afectează toate sau numai unele din sectoarele agricole ori se referă la situaţii specifice. Autorităţile europene de concurenţă au efectuat 178 de investigaţii în sectorul agricol, iar mai mult de o treime dintre aceste investigaţii i-au vizat pe prelucrătorii de produse agricole, fermierii constituind cel mai numeros grup de reclamanţi.
Aproape jumătate din cazurile de încălcare a normelor în materie de concurenţă identificate în urma investigaţiilor au vizat acorduri privind preţurile. În cele mai multe cazuri, aceste acorduri s-au încheiat între prelucrători concurenţi pentru a stabili preţul cu ridicata (de exemplu, pentru zahăr şi făină) sau între prelucrători şi comercianţii cu amănuntul pentru a stabili preţul de vânzare cu amănuntul (de exemplu, pentru produse lactate, carne sau ulei de floarea-soarelui). Alte încălcări au avut ca obiect acorduri privind producţia, schimbul de informaţii sau împărţirea pieţelor.
În ceea ce priveşte protecţia pieţei interne, una din principalele constatări ale raportului este că unele state membre au încercat uneori să restricţioneze importurile de anumite produse agricole din alte state membre. Mai multe autorităţi europene de concurenţă au investigat o serie de acorduri colective, în baza cărora, de exemplu, fermierii dintr-un anumit stat membru au încercat să-i împiedice pe fermierii din alte state membre sa îşi vândă produsele, şi au pus capăt respectivelor acorduri.
Raportul confirmă faptul că instrumentele sectoriale specifice care sunt disponibile în industria agricolă sunt utilizate în beneficiul fermierilor şi al sectorului în general: de exemplu posibilitatea de a conveni asupra unui mecanism de repartizare a valorii în mod voluntar a fost pusă în aplicare la scara largă în sectorul zahărului; de asemenea măsuri de stabilizare a pieţei în sectorul vitivinicol au fost, de asemenea, utilizate în mod frecvent; în sfârşit, măsuri de gestionare a ofertei au fost puse în aplicare pentru produsele cu denumiri de origine protejate sau indicaţii geografice protejate în sectoarele brânzeturilor şi jambonului.
Pe baza informaţiilor obţinute în urma raportului, Comisia va continua dialogul cu părţile interesate din sectorul agricol, precum şi cu statele membre, Parlamentul European şi Consiliu, cu privire la viitoarele opţiuni în materie de politica referitoare la aplicarea normelor de concurenţă în sectorul agricol. De asemenea, Comisia îşi va intensifica activitatea de monitorizare a pieţei, în special în ceea ce priveşte acordurile colective care segmentează piaţa internă.
În același timp, vine anunțul că peste 172 de milioane de euro vor fi alocate de Comisia Europeană, din bugetul agricol, pentru a susține promovarea produselor agroalimentare, atât pe teritoriul Europei, cât și la nivel mondial. Banii vor fi folosiți pentru organizarea a 79 de campanii de promovare pe parcursul următorilor trei ani, care vor acoperi o gamă largă de produse precum lactate, masline și ulei de măsline, legume sau fructe.
În aceste condiții, cum se descurcă agricultura românească și cum știe să își vândă produsele, primare sau prelucrate? Cum intră produsele românești în piața globală? Greu, după cum spune Marian Hirina, om de afaceri din Statele Unite ale Americii, care se chinuie de mulți ani să importe în SUA alimente tradiționale din România.
Jurnal Rural
Parlamentul European a votat alocarea unei sume de 50 de milioane de euro pentru fermierii afectați de pesta porcină africană.
Banii vor fi alocați către Fondul European de Garantare Agricolă pentru măsurile specifice destinate fermierilor afectați de pesta porcină africană din România și din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan susține că mai este un singur pas până când banii vor ajunge la fermieri. Parlamentul European și Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene au 21 de zile pentru a negocia și a adopta forma finală a bugetului, spune europarlamentarul Mureșan.
”Recompensă” pentru porcii morți
Autorităţile române le cer oamenilor să caute cadavre de porci care au murit de pestă porcină africană şi oferă aproximativ 100 de lei celor care anunţă instituţiile de resort, a afirmat ministrul agriculturii. Petre Daea a făcut acest anunț vorbind despre focarul de PPA din judeţul Teleorman.
Astfel, persoanele care găsesc cadavre de mistreţi şi oferă autorităţilor informaţii primesc un stimulent de 225 de lei, iar pentru porcii domestici stimulentul este de 65 de lei.
În privinţa despăgubirilor acordate crescătorilor de animale afectaţi de virusul pestei porcine africane, ministrul agriculturii a anunţat că s-au plătit peste 7.500 de dosare din cele peste 8.100 de gospodării afectate, urmând ca şi restul gospodăriilor să primească banii.
China se pune la adăpost de PPA
Administrația vamală chineză a interzis importurile de porci și produse din carne de porc din Republica Moldova, pentru a preveni răspândirea pestei porcine africane. Interdicția vine în urma descoperirii a cinci focare de pestă porcină în Republica Moldova.
De asemenea, China, cel mai mare exportator global de carne de porc, a ordonat returnarea sau distrugerea produsele livrate din Republica Moldova. Decizia vine după ce autoritățile chineze au interzis importurile de porci și produse din carne de porc din Bulgaria și Belgia.
Cresc importurile de carne
România a importat, în primele şase luni din 2018, carne şi preparate din carne în valoare de 416 milioane de euro, în creştere cu 11,6% faţă de perioada similară din 2017, conform datelor INS.
În schimb, valoarea exporturilor de carne şi preparate din carne a fost de aproape două ori mai mică decât cea a importurilor, cifrându-se la 209 milioane de euro, deşi a înregistrat o uşoară creştere (+2,8%) în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent.
Pe acest segment, România se află de ani buni pe deficit, care continuă şi în 2018, acesta totalizând 206 milioane de euro în primul semestru din acest an. Anul trecut, în topul produselor importate s-a menţinut carnea de porc, cu o valoare de 475 de milioane de euro.
Conform datelor Ministerului Agriculturii, România importă anual circa 230.000 tone de porci şi carne de porc (circa 30.000 tone porci vii şi 200.000 tone carne de porc), cheltuind astfel circa 350 milioane de euro pe carnea importată. În acelaşi timp, România exportă de aproape 60 de ori mai puţin, adică aproximativ 4.000 tone de carne şi produse din carne de porc.
Reduceri de fonduri europene
Mai puțini bani pentru sprijinul cuplat acordat fermierilor europeni, ajutoare pentru agricultorii care au de suferit de pe urma secetei și 20 de milioane de euro în plus la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, plăți menținute la nivelul din 2018 pentru apicultori – anunță raportul referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019.
Sunt suplimentate fondurile pentru sprijinul de urgență în special pentru sectorul cărnii de porc lovit de pesta porcină africană pentru a reduce impactul negativ asupra fermierilor și angajaților din regiunile cele mai afectate de boală. România este țara Uniunii cu cele mai multe focare de pestă porcină africană, peste 1.000 de focare.
De asemenea, ar urma să se majoreze cu 20 de milioane euro peste nivelul din proiectul de buget pentru 2019 a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală cu scopul de a promova inovarea în sectoarele agricol și forestier.
Schimbări în vânzarea pământului
Legea terenurilor va fi modificată pentru a ușura accesul fermierilor români, spune ministrul Petre Daea. El a ținut să contrazică informațiile conform cărora 40% din terenul agricol românesc este deținut de străini. Legea terenurilor este deja în procedură parlamentară și urmează să fie adoptată în curând. ”Accesul o să fie ușor, direct pentru cumpărătorii români. Această lege trebuie să răspundă și unor condiții externe, în condițiile în care piața este liberă”, a promis ministrul Daea.
Cât privește prețul unui hectar de teren agricol în România, Petre Daea a spus că ”un hectar de teren costă de la 2.000 de euro la 60.000 de euro, depinde de zonă”.
Orz puțin, bere scumpă
Berea s-ar putea scumpi în următorii ani, din cauza schimbărilor climatice. Asta pentru că unul dintre principalele ingrediente pentru fabricarea berii, orzul va fi afectat de episoade de căldură mare şi secetă în întreaga lume. Deşi cele mai multe dintre ţările lumii îşi fac stocuri de cereale pentru a nu resimţi puternic fluctuaţiile de preţ cauzate de schimbarările climatice, orzul nu este stocat. Aşa că va fi mai puţin disponibil pe piaţă şi la un preţ mai mare.
Oamenii de ştiinţă spun că printre cele mai afectate ţări vor fi Irlanda, Polonia şi Italia. În Irlanda, preţul s-ar putea chiar dubla. Cu siguranţă vor fi afectate şi culturile de hamei, un alt ingredient important în fabricarea berii. Nu au fost făcute însă studii de impact şi pentru acesta, până acum.
Vom mânca…bumbac
Un soi de bumbac modificat genetic ar putea fi utilizat în alimentația umană după ce Departamentul american al Agriculturii și-a dat acordul. De acum, fermierii vor putea cultiva un soi de bumbac modificat genetic care produce semințe ce pot fi consumate de oameni, o nouă sursă posibilă de proteine care ar putea fi deosebit de folositoare în țările care cultivă bumbac și se confruntă cu problema malnutriției.
Deocamdată, semințele acestei plante nu pot fi utilizate în hrana oamenilor sau ca nutreț pentru animale în SUA pentru că nu au primit aprobarea Agenției pentru Alimente și Medicamente a Statelor Unite.
Și alte țări vor trebui să își dea acordul înainte ca noul soi de bumbac să poată fi cultivat, însă, de obicei, în astfel de chestiuni, se ține cont de opinia autorităților americane de reglementare.
