La Luxemburg are loc reuniunea miniștrilor pentru agricultură și e de așteptat ca Phil Hogan, comisarul în domeniu, să vină cu noi propuneri pentru domeniile lapte și porcine, la fel ca și pentru sectoarele fructe și legume, acestea însă posibil luna viitoare.
Pe fondul problemelor grave apărute odată cu embargoul impus de Moscova produselor alimentare europene, sumele disponibilizate de Comisia Europeană în sprijinul fermierilor nu au fost suficiente. Astfel, a apărut ideea să se facă apel la așa numitul fond de rezervă pentru crize, înființat de fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloș, în 2011.
Peste toate aceste probleme a mai apărut și problema Brexit-ului, o posibilă ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lucru grav pentru că Londra este unul din marii contributori, dacă nu cel mai mare, la bugetul comunitar. Iar bani mai puțini la acest buget înseamnă și sume mai mici de împărțit, inclusiv în agricultura europeană.
Discutăm aceste chestiuni cu corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.
Vă mai amintiți de ceea ce nu demult ținea prima pagină în presa românească și era numit ”scandalul Brădet”? Cazuri de intoxicație în masă, posibil provocată de produse lactate ale acestei firme din județul Argeș. Au fost zeci de declarații incendiare, acuzații oficiale, buletine de analiză scoase imediat la vedere, plus reacțiile emoționale de rigoare.
A trecut ceva timp și încă nu există un final al poveștii cu zecile de copii cu sindrom hemolitic uremic aduși din Argeș în spitalele bucureștene, cel puțin o explicație definitivă, credibilă și cuprinzătoare nu știu să fi apărut.
În emisiunea Rural am discutat la acea vreme cu patronul de la Lactate Brădet, Marius Badea, dar cred că nu a fost de ajuns. Așa că, pentru a vedea fabrica și procesul de fabricație, am fost în județul Argeș, chiar la Brădetu, la poalele Munților Făgăraș. Și nu am vorbit cu Marius Badea, ci cu mama lui, Vasilica Badea, dar și cu inginerul fabricii, Adrian Popescu.
Să discutăm în continuare de muncitorii români din agricultura europeană, care sunt câteva sute de mii și de prea multe ori neprotejați de nici o lege. Asta pentru că au ales să lucreze fără forme legale sau pentru că nu știu că ar putea avea și drepturi.
Așa că AGROSTAR, Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe, s-a gândit la un proiect prin care să acorde asistență gratuită românilor care vor să muncească în agricultură, în Italia, care muncesc deja în Italia, dar și celor care au muncit în Italia, în agricultură, și vor să se întoarcă în țară. Iar pentru asta, a încheiat un protocol cu Federația Muncitorilor din sectoarele agricol și industrie alimentară și Institutul Național Confederal de Asistență, ambele din Italia.
Ce poate să facă AGROSTAR în această chestiune, îl întreb pe Horațiu Raicu, secretar general al federației.
