Mai e puțin până la schimbarea, pe alocuri majoră, a Politicii Agricole Comune (PAC). Se știe că una dintre modificări privește schimbarea modului de acordare a subvențiilor, sumele urmând a fi direcționate de la subvenția pe suprafață la plăți mai mari pentru lanțul de producție.
Toate discuțiile și dezbaterile din ultima vreme încearcă să creioneze o nouă Politică Agricolă Comună, știindu-se că banii pentru subvenții vor fi mai puțini după 2020. Trebuie ținut cont, în acest ansamblu, și de Brexit, ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar, acțiune care lasă în urmă un gol estimat acum la 12 miliarde de euro. În pregătirea viitorului, președintele Parlamentului European a pus la punct o schiță în care propune reducerea fondurilor alocate agriculturii comunitare cu jumătate din valoarea actuală.
Unde este România în acest tablou, ce și cum negociază? Care îi sunt argumentele? ”Rural” a pus aceste întrebări secretarului de stat în MADR Alexandru Potor, cel care merge des la Bruxelles pentru discuții.
Tot în emisiunea de astăzi discutăm despre un proiect al guvernului care pregătește o lege prin care românii şi în special tinerii să fie sprijiniţi în achiziţionarea de terenuri agricole, a anunțat președintele PSD Liviu Dragnea. În acest moment, în opinia sa, prea multe terenuri sunt cumpărate de străini, iar România se pune singură în pericol. Să spunem că nu este prima intenție de acest fel, declarațiile devenind mai incisive pe măsură ce apar date despre cât pămât a mai cumpărat o firmă sau alta din străinătate. Să mai spunem că în conformitate cu datele unui studiu realizat de Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene, aproape 40% din terenurile agricole din România au ajuns în proprietatea unor firme sau persoane fizice străine. Unii fermieri locali spun totuși că procentul este mult mai mare.
În Franța, un coș cu produse bio este cu 79% mai scump decât unul cu produse similare convenționale. O dovedește un ONG francez pentru protecția consumatorului, intitulat Que Choisir, care și-a axat studiul pe legume și fructe. Este un sector care înregistrează un adevărat boom nu doar în Franța, ci în întreaga Europă. Se cumpără mai mult bio, mai scump, lumea susține că este de acord sa plătească mai mult pentru a mânca mai sănătos. Iar în acest timp suprafețele cultivate bio s-au extins în Europa cu 2 milioane de hectare între 2010 si 2015.
Jurnal Rural
Au apărut modificări formularelor prin care se solicită banii cuveniți submăsurilor care au drept beneficiari autoritățile publice, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Este vorba de schimbări care privesc submăsurile 4.3 - infrastructura agricolă și silvică, 7.2 - infrastructura rurală de bază, 7.6 - protejarea patrimoniului cultural și 19.2 - implementarea strategiilor pentru Grupurile de Acțiune Locală. Toate modificările ar trebui să ducă la simplificarea efectivă și imediată a modului de implementare a proiectelor.
Una dintre modificări este că beneficiarii pot face dovada începerii demersurilor pentru obținerea unor avize, autorizații sau certificate, inclusiv a angajamentului beneficiarului, la depunerea ultimei cereri de plată. În acest caz, documentele finale trebuie prezentate la Centrul Regional sau Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în cel mult 6 luni de la efectuarea plății finale.
O altă condiție eliminată este cea cu privire la prezentarea spre autorizare la prima tranșă de plată a cheltuielilor eligibile în procent de minim 20% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Astfel, prima cerere de plată depusă de beneficiar, exceptând avansul, nu mai este condțtionată valoric. Toate modificările le puteți găsi pe site-ul www.afir.info.
Legat de investițiile care au parte și de finanțare europeană, să spunem că până la începutul lunii august au fost semnate peste 35.000 de contracte de finanțare aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Aici sunt incluse și contractele de finanțare preluate prin procedura de tranziție dintre programe, valoarea totală fiind de aproximativ 1,9 miliarde de euro.
Pentru proiectele de investiții și pentru plățile compensatorii, de la demararea Programului până în prezent, beneficiarii PNDR au încasat fonduri nerambursabile în valoare totală de peste 1,56 miliarde de euro.
În octombrie începe plata subvențiilor
Șeful APIA, Adrian Pintea, spune că inspectorii agenției de plăți se află în plină campanie de controale în teren a fermierilor eșantionați în 2017, iar 30 septembrie este data la care aceștia și-au propus să termine verificările. ”APIA a achitat până la 31 august peste 2 miliarde de euro pentru Campania 2016. Pe 16 octombrie credem că vom începe plata avansului pentru Campania 2017. Vom primi decizie de derogare de la Comisia Europeană astfel încât fermierii să primească în acest an 70 la sută din bugetul Fondul European de Garantare Agricolă și 85 la sută pentru plățile compensatorii. De asemenea, dorim ca începând cu 1 decembrie să demarăm și plata regulară”, a mai spus Adrian Pintea.
De menționat că în 2016, fermierii au primit avans în premieră pentru 8 scheme de plată comparativ cu 2 scheme cât au fost aprobate în anul anterior. Producătorii agricoli au încasat 69 la sută pentru schemele directe și 84 la sută pentru plățile compesatorii.
Subvenție de la guvern pentru fermele de porci
Ministrul Petre Daea spune că a depus în Parlament un proiect de act normativ pentru crescătorii de suine. Banii din noul program guvernamental de sprijin vor ajunge la crescători sub forma unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv implementarea programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și sustenabilitate al fermelor de reproducție sau de creștere sau îngrășare a suinelor. Schema de ajutor de stat se notifică la Comisia Europeană. Valoarea totală a ajutorului de stat este de 360 milioane euro și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Ministrul Daea mai spune că proiectul intră la dezbatere și aprobare în această sesiune și promite un altul și pentru domeniul creșterii păsărilor. ”Avem cea mai mare suprafață ocupată cu porumb din Uniunea Europeană. Nu este posibil ca România să aibă 2,5 milioane hectare de porumb și să aibă doar 4,5 milioane de porci”, a declarat Petre Daea.
U650 reintră în piață. Întâi în Egipt
Rural salută reapariția în piața agricolă a celebrelor cândva tractoare U 650. Compania Tractorul U650 Brașov, dar mutată în Prahova, la Băicoi, anunță că va începe vânzarile celebrului model și pe piața locală, la 10 ani de la încetarea producției la Brașov. Deocamdată, licența pentru producție a fost achiziționată numai pentru Egipt, astfel încât tractorul poate fi vândut acum doar pe piața egipteană.
Cu toate acestea, din vara anului viitor, se așteaptă reluarea vânzărilor și pe piața locală, prețul unui tractor U 650 fiind de circa 16.000 de euro, conform unui dealer. Acesta va fi din nou cel mai accesibil tractor de pe piața locală, cu o putere de 65 CP și dotat cu cutie de viteze manuală cu zece trepte.
Program pentru fasole boabe – bani mai mulți
O nouă cultură agricolă va primi sprijin de la stat începând cu anul 2018. Este vorba de fasole boabe, iar proiectul prevede ca ”anual, până la data de 30 octombrie, prin hotărâre a Guvernului se stabilesc produsele deficitare care vor beneficia de schema de finanțare începând cu 01 ianuarie anul următor. Schema de sprijin se acordă pentru fiecare produs deficitar până la sfârșitul perioadei programate, respectiv 31 decembrie 2025”. Asta înseamnă că, prin lege, până în 2025, fermierii vor avea asigurate aceste ajutoare de stat. Împreună cu fasolea boabe, de anul viitor va primi ajutor de stat și producția de pește. Apoi, în 2019, va intra la sprijin sectorul cărnii de pasăre și, apoi, cel al cărnii de vită.
E bine de știut că fasolea boabe pentru industrializare, la fel cum este și cazul tomatelor în spații protejate, beneficiază de sprijin cuplat vegetal plătit ca subvenție directă de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. În campania aferentă anului 2016, pentru un hectar de fasole boabe, cultivatorii au încasat ceva peste 1.800 de euro pentru un hectar. Condiția a fost să facă și să valorifice o producție minimă de 0,85 tone/ha.
