Invitaţi la Rural: Nina Gheorghiţă, vicepreşedinte LAPAR, Mihaela Gherghişan, corespondent RFI România la Bruxelles.
Jurnal rural european
- Glifosatul, bun și nu prea
- Statele membre acordă prioritate veniturilor fermierilor și mai puțin ambițiilor de mediu
- Sectorul ecologic german avansează lent
- Comisia Europeană a dat undă verde noilor tehnici genomice
Glifosatul, bun și nu prea
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a identificat niciun „domeniu critic de îngrijorare” în privința riscurilor utilizării glifosatului în agricultură, transmite un comunicat al instituției, publicat săptămâna trecută.
În rezumat, evaluarea EFSA arată că substanța activă glifosat utilizată în practici agricole în diferite etape, cum ar fi înainte de însămânțare sau ulterior recoltării pentru conservare, nu prezintă riscuri pentru sănătatea umană, animală și a mediului. Agenția recunoaște însă că unele aspecte rămân nesoluționate, pentru că nu există date suficiente care să ajute la evaluarea pe deplin a riscurilor asupra consumatorilor sau plantelor acvatice. Acestea sunt raportate în concluziile transmise Comisiei Europene și statelor membre, pentru a fi luate în considerare în procesul de reînnoire a aprobării controversatei substanțe care, în prezent, este autorizată temporar, până la data de 15 decembrie a.c. De asemenea, EFSA a menționat că 12 din cele 23 de utilizări propuse pentru glifosat prezintă un risc ridicat pe termen lung pentru mamifere. În cele din urmă, agenția a subliniat că și în absența testelor de reziduuri, experții săi au ajuns la concluzia că utilizarea glifosatului în agricultură nu reprezintă motive de îngrijorare pentru consumatori.
Până la sfârșitul lunii iulie 2023, concluziile integrale vor fi publicate pe site-ul EFSA, iar în perioada august-octombrie vor fi date publicității documentele care au stat la baza evaluării.
Statele membre acordă prioritate veniturilor fermierilor și mai puțin ambițiilor de mediu
Majoritatea planurilor strategice naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene acordă prioritate sprijinirii economice a fermelor în detrimentul măsurilor ambițioase de mediu, constată un studiu realizat pentru Parlamentul European, scrie publicația online Euractiv.
În timp ce politica agricolă comună include o serie de obiective, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice și de mediu, reînnoirea generațională, sănătatea și viabilitatea zonelor rurale, studiul arată că, în țările membre, scopul principal al planurilor naționale este de a asigura veniturile fermierilor și securitatea alimentară, iar ambițiile de mediu nu sunt consecvente. Totuși, autorii studiului semnalează că este prea devreme pentru evaluarea impactului celor 28 de planuri strategice naționale, pentru că un element esențial îl reprezintă adoptarea unor instrumente recent introduse, precum schemele ecologice. Însă natura lor voluntară și flexibilitatea acordată statelor membre nu garantează succesul în atingerea obiectivelor PAC, decât dacă stimulentele atașate măsurilor de mediu sunt suficient de atractive pentru fermieri. Primele evaluări din diverse state membre au arătat rezultate foarte diferite. În Slovacia, de exemplu, schemele ecologice s-au bucurat de un succes neașteptat în rândul fermierilor, în timp ce în Germania accesarea eco-schemelor a rămas cu mult în urma estimărilor.
Studiul remarcă, de asemenea, că, deși multe dintre planuri abordează modul în care țara va contribui la obiectivele Pactului verde european, aportul fiecărui stat este „în mare parte necuantificat și nespecificat”, iar angajamentele rămân neobligatorii. În plus, sistemul de indicatori utilizat pentru a ține evidența obiectivelor „pare incomplet pentru evaluarea țintelor specifice, în special în privința intervențiilor climatice și de mediu”, concluzionează studiul citat de Euractiv.
Sectorul ecologic german avansează lent
Avansul sectorului ecologic din Germania a fost mai lent în 2022 față de anul anterior, potrivit datelor publicate recent de Ministerului Federal al Agriculturii și Alimentației. Ponderea terenurilor agricole cultivate ecologic a crescut de la 10,9% în 2021 la 11,2% în 2022 și rămâne încă departe de ținta de 30% pe care țara își propune să o atingă până în anul 2030. Cu toate acestea, Germania nu renunță la ambiția de a crește sectorul organic și promovează o strategie în acest sens, care presupune inclusiv dezvoltarea activității de cercetare în domeniu.
Aproape 40.000 de ferme ecologice existau în anul 2022, reprezentând 14,2% din totalul exploatațiilor agricole germane, și în trei landuri, 25% din ferme funcționau în regim organic.
Comisia Europeană a dat undă verde noilor tehnici genomice
Comisia Europeană a prezentat, săptămâna trecută, un pachet de propuneri legislative pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale. Pachetul cuprinde măsuri care vizează reducerea risipei alimentare, a deșeurilor textile, refacerea solului și dă undă verde utilizării noilor tehnici genomice, prin introducerea în culturile agricole a unor noi soiuri de plante care oferă randamente mai mari, sunt mai rezistente la schimbările climatice și la dăunători și necesită o utilizare redusă de pesticide și îngrășăminte. Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, în discursul său de promovare a pachetului legislativ, a declarat că noile norme vor contribui la reducerea la jumătate a utilizării și riscului pesticidelor chimice.
Comisia propune legalizarea a două categorii de plante obținute prin noile tehnici genomice: plante comparabile cu cele naturale sau convenționale, care vor trebui notificate, și plante cu modificări mai complexe, care vor trebui supuse unui proces de autorizare reglementat de directiva privind organismele modificate genetic. Noile tehnici genomice nu vor fi permise pentru sectorul ecologic.
Propunerea de act legislativ privind monitorizarea solului, criticată de grupurile de protecție a mediului că pune accentul pe constatarea situației și mai puțin pe îmbunătățirea terenurilor, nu introduce obligații noi pentru fermieri, însă statele membre vor trebui să identifice, să evalueze zonele deteriorate și să determine practicile de gestionare a acestora. Datele colectate vor fi de referință pentru stabilirea măsurilor de refacere a solurilor din Uniunea Europeană până în anul 2050. În prezent, două treimi din soluri sunt deteriorate și anual se degradează un miliard de tone de sol, din cauza eroziunii, iar costurile asociate se ridică la peste 50 de miliarde de euro pe an, transmite Comisia într-un comunicat de presă.
În privința reducerii risipei alimentare, Comisia propune obiective pentru anul 2030, diferențiate pe lanțul de aprovizionare, astfel: o contracție cu 10% în sectorul de prelucrare și de producție și cu 30% la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumului, adică în restaurante, servicii alimentare și gospodării ale populației. Aproape 59 de milioane de tone de alimente sunt aruncate în Uniunea Europeană în fiecare an, cu o valoare de piață estimată la 132 de miliarde de euro, și mai mult de jumătate din deșeurile alimentare sunt generate de gospodării, informează executivul european.
Propunerile Comisiei urmează să fie examinate și dezbătute de Parlamentul European și de Consiliu.
