Sectorul cărnii de porc, fermieri și industrie, se află în suferință de mai mulți ani. Reprezentanții statului s-au ferit să ia decizii nepopulare, dar ezitările nu au făcut decât să facă inutile măsurile de luptă împotriva pestei porcine africane.
Invitaţi la Rural: Ioan Ladoși, preşedinte APCR, profesor la Facultatea de Zootehnie, USAMV Cluj-Napoca, Daniel Botanoiu, preşedinte Asociaţia Fermierilor din România, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.
Jurnal rural european
- Front comun al statelor membre aflate la frontiera cu Ucraina.
- 1,5 miliarde de euro pentru fermierii olandezi care își închid afacerile în ariile Natura 2000.
- Spania solicită Comisiei Europene despăgubiri pentru producătorii agricoli afectați de seceta severă.
- Guvernul german nu renunță la planul de interzicere a utilizării glifosatului.
Front comun al statelor membre aflate la frontiera cu Ucraina
Săptămâna trecută, vineri, miniștrii agriculturii din Polonia, Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria au avut prima întâlnire, online, după intrarea în vigoare a restricțiilor temporare privind importurile unor produse agricole ucrainene, și au discutat despre revendicările pe care urmează să le înainteze Comisiei în perioada următoare. În cadrul briefingului de presă ce a urmat întâlnirii, ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, a anunțat că cele cinci state vor solicita în comun Comisiei Europene prelungirea măsurilor preventive după data de 5 iunie, când expiră regulamentul actual, și creșterea ajutorului pentru fermieri de la bugetul general al Uniunii Europene, în condițiile în care banii din fondul de criză al politicii agricole comune sunt epuizați, transmite un comunicat al ministerului polonez de resort.
Comisia Europeană a adoptat săptămâna trecută măsuri excepționale temporare pentru importurile a patru produse agricole ucrainene – grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui – care vor putea circula liber în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția celor cinci țări aflate la frontiera cu Ucraina, și a anunțat cel de-al doilea pachet de ajutor financiar pentru fermierii polonezi, români, bulgari, slovaci și ungari, în valoare totală de o sută de milioane de euro, cu posibilitatea completării cu până la 200 % din fonduri naționale. Sprijinul este condiționat de retragerea măsurilor unilaterale luate deja de unele state membre. Decizia Comisiei a venit ca răspuns la solicitările țărilor aflate la frontiera cu Ucraina și pentru a detensiona situația de pe piețele locale, care risca să pună în pericol sprijinul pentru statul vecin invadat de Rusia.
Plățile ar trebui efectuate până la 30 septembrie 2023, iar statele membre au obligația să notifice Comisiei detaliile punerii în aplicare a măsurii, în special criteriile utilizate pentru calcularea ajutorului, impactul preconizat și acțiunile întreprinse pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea fermierilor, transmite DG Agri într-un comunicat.
1,5 miliarde de euro pentru fermierii olandezi care își închid afacerile în ariile Natura 2000
Guvernul olandez îi va despăgubi pe fermierii care decid, voluntar, să-și închidă definitiv afacerile din domeniul creșterii sau reproducției animalelor în zonele Natura 2000 și ale căror capacități depășesc pragurile minime anuale privind depunerile de azot. Compensațiile pot ajunge până la aproximativ 1,5 miliarde de euro, în total, și se acordă în cadrul a două scheme de ajutor de stat aprobate de Comisia Europeană săptămâna trecută. Planul olandez vizează reducerea poluării cu azot în zonele de conservare a naturii și se poate derula până în luna februarie 2028, conform unui comunicat al executivului european.
Spania solicită Comisiei Europene despăgubiri pentru producătorii agricoli afectați de seceta severă
Ministrul francez al agriculturii, Marc Fesneau, a declarat, recent, că sprijină cererea Spaniei prin care solicită Uniunii Europene acordarea unor fonduri de urgență pentru fermierii iberici afectați de seceta extremă, potrivit politico.eu. Luis Planas, ministrul spaniol al agriculturii, a trimis, în urmă cu două săptămâni, o scrisoare comisarului european pentru agricultură în care revendică ajutor pentru fermierii din zonele agricole care se confruntă cu secetă severă, inclusiv din rezerva de criză a politicii agricole comune și fondurile de dezvoltare rurală neutilizate.
Aproximativ 27 la sută din teritoriul spaniol se află în „alertă” de secetă, iar rezervoarele de apă sunt la 50% din capacitatea lor, scrie sursa citată. COAG, cea mai mare organizație agricolă spaniolă, estimează că recoltele de cereale vor eșua complet în patru regiuni ale țării, în acest an.
Comisia Europeană analizează cererea Spaniei și, în urma evaluării impactului secetei asupra fermierilor, va decide dacă va acorda ajutorul solicitat de guvernul de la Madrid, a declarat, recent, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, citat de EFE Agro.
Guvernul german nu renunță la planul de interzicere a utilizării glifosatului
Guvernul german își menține promisiunea din campania electorală de a scoate controversatul erbicid glifosat de pe piață până la sfârșitul anului 2023. Dar, dacă Bruxellesul reînnoiește aprobarea substanței, o interdicție națională germană poate deveni dificil de respectat, scrie Euractiv.
Ministerul Agriculturii din Germania a luat deja măsuri pentru interzicerea glifosatului începând cu 1 ianuarie 2024, conform calendarului și înțelegerii convenite de coaliția aflată la guvernare încă de la preluarea mandatului, în 2021. Reușita planului german depinde însă de decizia pe care Comisia Europeană urmează să o ia în următoarele luni, în privința reutilizării sau nu a erbicidului după sfârșitul anului. Dacă glifosatul va rămâne autorizat, atunci guvernul federal va putea impune restricții de utilizare doar în anumite zone și cu un motiv întemeiat.
Există un exemplu european care arată cât de dificilă poate fi restricționarea utilizării glifosatului într-un stat membru, în timp ce aprobarea la nivelul Uniunii rămâne în vigoare. În urmă cu doi ani, guvernul luxemburghez a hotărât să interzică utilizarea erbicidului pe teritoriul național, însă interdicția a fost anulată prin decizia unei instanțe, în urma acțiunii intentate de compania chimică Bayer, mai scrie sursa citată.
Dosarele cheie ale Pactului verde european rămân blocate
Două propuneri cheie ale Pactului verde european, reducerea la jumătate a utilizării și a riscului pesticidelor chimice și restaurarea naturii cu cel puțin 20% în zonele degradate ale blocului comun până în anul 2030, se lovesc de obstacole puternice în Parlamentul European. Obiectivul Comisiei este ca ambele propuneri să devină lege înainte de alegerile europene din 2024, dar este greu de crezut că se va ajunge la un acord interinstituțional.
Partidul Popular European (PPE), cel mai mare grup politic al legislativului de la Bruxelles, s-a poziționat clar împotriva țintelor privind reducerea pesticidelor și a suprafețelor agricole neexploatate, iar în Parlamentul European a găsit aliați din alte grupuri politice pentru a anula propunerile Comisiei, scrie publicația Politico. Observatorii interpretează mișcările de la Bruxelles în cheie electorală.
Între timp, Agenția Europeană de Mediu (AEM) a publicat un raport cu privire la modul în care pesticidele chimice afectează sănătatea umană și mediul și prezintă bune practici pentru reducerea utilizării și riscului acestora în Europa. AEM reiterează necesitatea scăderii cu 50% a utilizării și a riscului pesticidelor chimice periculoase până în anul 2030.
Pentru a urmări toate emisiunile, dezbaterile şi interviurile din programul Rural, vă invităm să vă abonaţi la canalul de YouTube al RFI Romania (click şi pe clopoţel pentru notificări). Dacă vreți să fiți la curent cu cele mai noi știri din domeniul agriculturii, urmăriți-ne și pe Instagram! Rămâneți conectați cu noi pe pagina de Facebook pentru a descoperi și discuta despre cele mai noi reglementări europene, informații despre PAC, fonduri europene și pentru a vedea interviuri și reportaje cu agricultori și experți din domeniul agricol!