Primele schimbări în Politica Agricolă Comună ar urma să fie aplicate chiar de la 1 ianuarie 2018, fiind vorba de unele ajustări, spune Mihail Dumitru, director general adjunct în Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Comisia Europeană.
Iar asta se va întâmpla, spune el, pentru că Politica Agricolă Comună este direct dependentă de bugetul multianual al Uniunii.
”Există discuții aprinse în societatea europeană, atât în domeniul agricol, cât și în societatea civilă, referitor la cum să arate această PAC post - 2020. În ultima parte a a anului vom discuta la nivelul Parlamentului European pachetul legislativ”, spunea recent oficialul DG Agri. El a adăugat că ”fermierii, statele membre, societatea civilă doresc simplificarea elementelor cheie ale PAC. De asemenea, contribuabilul european devine din ce în ce mai pretențios și se uită la cei care cheltuie bani mulți, respectiv PAC și Politica de coeziune”.
Mihail Dumitru a mai spus că Politica Agricola Comună va fi reformată ”profund” și de aceea este important ca fiecare stat al Uniunii Europene să își definească rapid prioritățile în domeniu.
Ținând cont de aceste lucruri, l-am întrebat pe Alexandru Potor, secretar de stat în MADR, ce vrea România de la noua Politică Agricolă Comună, ce negociază la Bruxelles, mai ales că a avut loc și o consultare publică la nivel European.
Pe scurt, în viziunea Bucureștiului, între temele importante în dezbatere se numără cunoașterea și satisfacerea nevoilor fermierilor astfel încât Politica Agricola Comună să vină în întâmpinarea nevoilor acestora, menținerea unui buget consistent al PAC, convergența plăților, flexibilitate între piloni și simplificarea procedurilor administrative.
Acum vă propunem să mergem până în județul Timiș, unde o familie de tineri economiști a înființat o fermă de vaci Angus. Colegul meu Mircea Oprea a fost la ferma în cauză, în satul Brestovăț.
Jurnal Rural
România a fost inclusă pe lista oficială a statelor libere de pestă porcină clasică de către Organizația Internațională pentru Sănătate Animală. Acest anunț creează premisele ridicării restricțiilor privind exporturile de carne de porc pe piețe terțe.
Recunoașterea oficială a României ca țară liberă de pestă porcină clasică este cu atât mai importantă cu cât în scurt timp devine operațional și programul ”Carne de porc din fermele românești”, pentru care ministrul agriculturii Petre Daea a transmis deja notificarea la Bruxelles.
Oficializarea României ca țară liberă de pestă porcină creează premisele ridicării restricțiilor privind exporturile de carne de porc pe piețe terțe, cum ar fi SUA, Canada, Mexic, Japonia si Coreea.
În România, ultimele focare de pestă porcină au fost înregistrate în 2007, în județul Timiș, la fermele companiei Smithfield, unde au fost sacrificați peste 50.000 de porci.
Termen prelungit pentru banii pentru tomate
Producătorii de tomate în spatii protejate au mai primit un răgaz de 15 zile în care își mai pot depune documentele justificative în vederea obținerii ajutorului de minimis oferit de MADR începând cu acest an. În acest fel, termenul limită care expira la sfârșitul acestei luni a fost prelungit până la jumătatea lunii iunie.
Ministrul Petre Daea spune că decizia a fost luată ținând cont de solicitările venite de la fermieri. Aceștia s-au plâns că vremea nefavorabilă și temperaturile scăzute din această primăvară i-au împiedicat mai ales pe micii producători să își valorifice produsele, astfel încât să îndeplinească toate condițiile pentru primirea ajutorului de 3.000 de euro pentru o mie de metri pătrați cultivați cu tomate în sere și solarii.
Pentru că exista riscul ca acești fermieri să piardă acest ajutor din cauze care nu au ținut de ei, MADR a luat decizia prelungirii termenului pentru depunerea documentelor justificative până pe 15 iunie.
Finanțare AFIR pentru produse lactate și amidon
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat 22 de proiecte cu o valoare de 21,4 milioane de euro pentru finanțare prin schema de ajutor de stat ”Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”.
În prima sesiune de primire a proiectelor, AFIR a primit 86 de proiecte, valoarea solicitată pentru finanțare fiind de peste 47 de milioane de euro. Procesul de selecție este încă în desfășurare, urmând a fi emise rapoartele de selecție pentru ultimele două etape ale sesiunii.
Activitățile eligibile pe această linie de finanțare din domeniul industriei alimentare cuprind, între altele, fabricarea produselor lactate, fabricarea înghețatei și a altor produse asemănătoare, fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon sau fabricarea băuturilor, și anume fabricarea berii.
Legea împotriva risipei alimentare, la anul
Ministrul Agriculturii spune că a decis să amâne punerea în aplicare a legii împotriva risipei alimentare deoarece, dacă aceasta s-ar aplica în forma actuală, ar încuraja crearea unui comerţ paralel, iar lucrurile ar putea să scape de sub control. ”Reţele paralele ar putea să ia cu 3% din valoare, iar apoi să vândă cu 25% la o anumită dată. Sunt lucruri care pot să scape de sub control”, a explicat Petre Daea.
Ministrul agriculturii a afirmat că a căutat soluţii juridice pentru a pune în practică legea risipei alimentare, dar din nefericire nu a găsit astfel de soluţii pentru a face ”un lucru cum se cuvine astfel încât să nu dea posibilitatea să se creeze reţele paralele de comerţ”.
Amintim că preşedintele Iohannis a promulgat pe 16 noiembrie anul trecut legea privind reducerea ripisei alimentare, care prevede vânzarea la preţ redus sau donarea unor produse aflate la limita datei de expirare pentru consum şi impune sancţiuni de până la 10.000 de lei pentru agenţii economici care încalcă prevederile acestui act normativ.
Cadastrul, eterna problemă nerezolvată
Cadastrarea terenurilor agricole a fost făcută pentru mai puțin de 30% din suprafața totală, susține președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurențiu Baciu. Pe acest fond, el spune că există riscul ca fermele românești să rămână fără subvenții dacă nu vor avea cadastru până în 2018.
”Cadastrarea este o problemă acută în agricultură. Din 2018 se spune că nu o să mai primim subvenții, probabil se va da o derogare de 2 ani. Din datele mele, nu suntem în prezent la nici 30% din suprafața care ar trebui cadastrată, prin urmare e necesar un efort mai mare și în această direcție”, a declarat Laurențiu Baciu.
România trebuie să își cadastreze suprafețele agricole pentru a putea primi în continuare subvenții de la Uniunea Europeană. Potrivit celor mai recente discuții de la Bruxelles, oficialii europeni intenționează să acorde subvenții, din 2020, pe fermă, și nu pe suprafață, așa cum era cazul României.
O altă problemă ridicată de președintele LAPAR este lipsa forței de muncă în domeniul agricol. Laurențiu Baciu spune că fermele se confruntă cu o lipsă acută a forței de muncă în agricultură. Mai mult, acesta a susținut că România plătește anual circa 10 miliarde de euro ca ajutoare sociale, mai mult chiar decât Germania, care are atât o populație mai mare ca a României, precum și un PIB mult mai mare.
Petre Daea vrea ”sufletiști” în minister
Ministrul Agriculturii vrea să mărească numărul funcţionarilor din minister şi vrea să aducă specialişti cu ”suflet de român pe problemele pe care le avem în corespondenţă cu Bruxelles”.
”Am solicitat şi mi s-a aprobat să măresc numărul funcţionarilor din minister pentru a aduce în minister specialişti cu suflet de român pe problemele pe care le avem în corespondenţă cu Bruxelles. Vom selecta prin proceduri legale acei specialişti, care să se pregătească, să comunice şi vom pune doi pe post în aşa fel încât unul să rămână în România şi altul să meargă la Bruxelles. Astfel să comunice între ei atunci când problemele nu sunt bine înţelese, să se ajute unul pe altul în aşa fel încât să avem o comunicare perfectă cu structurile Uniunii Europene. Nimeni nu ne opreşte şi toţi ne îndeamnă să intrăm în dialog”, a declarat Petre Daea.
El spune că a luat această măsură pentru a se pregăti pentru momentul în care România va prelua preşedinţia Uniunii Europene. România va deţine preşedinţia Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, ca urmare a devansării cu şase luni a tuturor preşedinţiilor Consiliului UE în condiţiile în care Londra a renunţat oficial să mai asigure preşedinţia semestrială a Consiliului UE din perioada iulie-decembrie 2017.
