Fermierii români, la fel ca europenii, fac calcule despre cum se va schimba politica agricolă în următorii ani. La nivel european, dezbaterile pe această temă au început.
Invitați la Rural: Cristina Cionga, Forumul APPR, Mihai Moraru, Agro-EST Muntenia, Titianu Matei, antreprenor, administrator fermă și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.
Jurnal rural european
- Comisarul european pentru agricultură susține creșterea rezervei de criză
- Industria vinului își schimbă etichetele
- Transportul animalelor vii, reguli mai stricte
- Prognoze: ferme mai mari, prețuri volatile
- România insistă pentru derogările privind rotația culturilor și terenurile neproductive
Comisarul european pentru agricultură susține creșterea rezervei de criză
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, săptămâna trecută, în deschiderea evenimentului internațional dedicat Zilelor sectorului agroalimentar, că anul viitor, în luna ianuarie, va lansa dialogul strategic cu părțile interesate din lanțul de aprovizionare, pentru a contura viitorul politicilor publice în domeniu. Von der Leyen a oferit câteva orientări în privința temelor care vor fi abordate, de la sprijinul acordat fermierilor și comunităților rurale pentru asigurarea unui „standard de trai echitabil”, la aspecte legate de competitivitatea globală, până la oportunitățile oferite de inovația tehnologică. De asemenea, președintele Comisiei a transmis că în primăvara anului viitor Executivul Uniunii Europene va prezenta o inițiativă privind biotehnologia și bioproducția din blocul comun, ca parte a participării Uniunii la cursa tehnologică globală.
Cu aceeași ocazie, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat că discuțiile privind viitorul agriculturii vor trasa direcția către care se vor orienta dezbaterile referitoare la politica agricolă comună post-2027. „Trebuie să recunoaștem că finanțarea politicii agricole comune ar trebui să continue și după 2027, cu un buget consolidat, adecvat provocărilor și sarcinilor cu care se confruntă agricultura”, a spus Wojciechowski. El a reluat o idee mai veche, aceea că bugetul de criză al Uniunii Europene ar trebui adaptat la nevoile în creștere ale fermierilor confruntați cu tot mai multe evenimente imprevizibile, precum fenomenele meteorologice extreme și efectele conexe. Experiența anului 2023 a arătat că fondul de criză al Uniunii, stabilit la 450 de milioane de euro anual, s-a dovedit insuficient pentru multitudinea de probleme generate de schimbările climatice și de efectele agresiunii ruse în Ucraina.
Industria vinului își schimbă etichetele
De la sfârșitul săptămânii trecute, în Uniunea Europeană au intrat în vigoare noi norme privind etichetarea ingredientelor și a valorilor nutriționale pentru vin și produsele vitivinicole aromatizate. Informațiile suplimentare furnizate pe etichete sau online vor permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză, transmite Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). Noile norme se vor aplica tuturor vinurilor și produselor vitivinicole obținute din recolta 2024. Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a noilor reguli revine autorităților naționale.
Până în prezent, vinul, ca și alte băuturi alcoolice, a fost scutit de obligația de a furniza informațiile privind lista ingredientelor și a elementelor nutriționale.
Transportul animalelor vii, reguli mai stricte
Comisia Europeană propune noi reguli privind transportul animalelor vii pe cale rutieră și maritimă, ca parte a strategiei „De la fermă la consumator”. Inițiativa executivului european vizează patru acțiuni esențiale pentru creșterea bunăstării animalelor: reducerea duratei de călătorie și mai multe pauze în timpul transportului rutier, mărirea spațiului disponibil pentru animale, limite de temperatură și norme mai stricte privind transportul pe mare, precum standarde mai ridicate de siguranță maritimă pentru nave și obligația de a avea la bord personal specializat. În privința exporturilor din Uniune, operatorii trebuie să se asigure că normele europene privind protecția animalelor în timpul transportului sunt respectate până la destinație. Animalelor importate din țări terțe li se aplică standarde echivalente, informează executivul de la Bruxelles.
Operatorii economici vor avea la dispoziție cinci ani pentru a se adapta la măsurile care necesită planificare și investiții pe termen mai lung. Companiile de transport vor trebui să investească în camioanele pe care le dețin și să le modifice astfel încât să asigure mai mult spațiu pe cap de animal, iar transportatorii maritimi care nu respectă în prezent standardele necesare de siguranță pentru animale vor trebui să își renoveze navele.
Propunerea Comisiei urmează să fie transmisă Parlamentului European și Consiliului. Alte inițiative se află pe masa de lucru a executivului, precum bunăstarea animalelor în ferme, sacrificarea și etichetarea, dar acestea necesită o perioadă de timp mai lungă pentru a fi finalizate, potrivit oficialilor europeni.
Prognoze: ferme mai mari, prețuri volatile
În Raportul privind perspectivele sectorului agricol european până în anul 2035, Comisia Europeană anticipează că tendința de creștere a dimensiunii fermelor va continua în următorul deceniu, deși într-un ritm mai lent, pe seama reducerii numărului exploatațiilor mici, iar volatilitatea prețurilor se va menține. Evaluarea Comisiei pornește de la premisa că actualul cadru de politică agroalimentară rămâne neschimbat. De asemenea, estimează că presiunile din cauza schimbărilor climatice vor afecta modelele de cultivare și ar putea conduce la o deplasare a zonelor agroclimatice către nordul Europei.
Dintre modificările mai importante previzionate în privința consumului și producției de mărfuri agricole, merele vor avea o tendință de creștere, pe măsură ce consumatorii apelează la fructe proaspete, ușor de consumat, iar Polonia și Italia vor rămâne exportatori-cheie ai Uniunii și ar putea chiar să își mărească vânzările. De asemenea, consumul de roșii proaspete este estimat în creștere, iar Uniunea Europeană își va menține actuala poziție de importator net de tomate.
România insistă pentru derogările privind rotația culturilor și terenurile neproductive
Presiunile asupra fermierilor europeni generate de factorii climatici, conflictul armat din Ucraina, în desfășurare, efectele inflației asupra afacerilor agricole, precum și noile standarde de mediu sunt argumentele aduse de delegația română într-o informare adresată miniștrilor agriculturii din blocul comun, pentru a obține prelungirea derogărilor privind rotația culturilor și terenurile neproductive, în anul agricol 2024. Intervenția delegației României la ultima întâlnire a Consiliului Agrifish din acest an, din perioada 10 – 11 decembrie, este susținută de Bulgaria, Ungaria, Italia, Letonia, Polonia și Slovacia. Discuțiile pe marginea acestui subiect vor continua, probabil, anul viitor, în timpul președinției belgiene. De asemenea, Strategia „De la fermă la consumator”, propunerea de regulament privind noile tehnici genomice și cea referitoare la utilizarea durabilă a pesticidelor completează agenda discuțiilor, alături de temele care privesc posibilitățile de pescuit în anul 2024, situația pieței agroalimentare și concluzii după primul an de punere în aplicare a planurilor strategice PAC.