Politica Agricolă Comună este cel mai mare capitol din bugetul Uniunii, consumând aproape 40% din resurse. În acest fel, fondurile au transformat Uniunea într-unul dintre cei mai mari producători de bunuri agroalimentare, cu exporturi de peste 131 de miliarde de euro.
La ora actuală, Comisia Europeană analizează mai multe scenarii pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, unul luând în calcul o tăiere cu 30% a fondurilor. Asta înseamnă că bugetul PAC s-ar putea reduce cu 120 de miliarde de euro. Există însă și o veste bună în acest scenariu. Ar putea crește sprijinul financiar acordat fermelor mici și mijlocii.
În cadrul financiar 2014 – 2020, PAC beneficiază de circa 400 miliarde de euro, din care circa 70% reprezintă plățile directe către fermieri, în timp ce programele de dezvoltare rurală au alocate circa 100 miliarde de euro.
Una dintre variantele de buget privește reducerea și acordarea țintită a plăților directe, ceea ce ar favoriza fermele mici și medii sau agricultorii din zone mai puțin productive sau regiuni montane, notează Comisia Europeană. În prezent, 80% din plățile directe merg către 20% dintre fermieri.
Scenariul cel mai sumbru are în vedere reducerea cu 30% a bugeului PAC, adică tăierea a 120 de miliarde de euro pe perioada celor șapte ani ai viitorului cadru financiar multianual. În această variantă, venitul fermelor ar scădea, în medie, cu peste 10% în mai multe state membre, cu scăderi chiar mai pronunțate în anumite sectoare.
Un alt scenariu prezentat de Comisie prevede reducerea cu doar 15%, respectiv 60 miliarde de euro, ceea ce ar duce la o scădere de mai mică amploare a veniturilor fermierilor, dar tot vor fi efecte importante în anumite sectoare, în funcție de opțiunile alese, avertizează Comisia.
Despre modificările pe cale să fie adoptate, dar și despre propunerile fermierilor din România, discutăm cu corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan, și cu președintele Federației ProAgro, Emil Dumitru.
Jurnal Rural
Crescătorii de animale vor primi un ajutor de stat de 56 de milioane de lei, a decis guvernul. Condiția este ca fermierii să atașeze, la cererea de plată depusă la APIA, și atestatul de producător.
Primăriile nu au avut în ianuarie acest document, așa că el trebuie cerut acum de către crescătorii de animale. În cazul în care autoritățile locale nu au astfel de formulare, ele vor elibera fermierilor adeverințe temporare. Cei 56 de milioane de lei reprezintă un ajutor pentru înființarea şi menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale şi pentru serviciile de determinare a calității genetice a animalelor. 27 de milioane sunt pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 29.000.000 de lei pentru speciile ovine şi caprine.
Crescătorii de animale, membri în asociații, primesc acest ajutor de stat de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice sau până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului. Excepția sunt controalele făcute de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.
Lâna din România, dorită în Africa de Sud
Africa de Sud este, deocamdată, prima țară care vrea să importe lână din România. Astfel, ANSVSA și Departamentul pentru Agricultură din Republica Africa de Sud au căzut de acord asupra unui certificat sanitar veterinar pentru exportul de lână și mohair.
Identificarea acestei oportunități de export este prima veste bună pentru oieri, care nu mai vindeau de mult nici un fir de lână și erau nevoiți să o arunce. Acum, pentru a sprijin crescătorii și pentru a ușura exportul de lână, ANSVSA a dispus ca medicii veterinari din teritoriu care au și atributii de certificare să informeze toți agenții economici autorizați despre această oportunitate și să le prezinte și condițiile.
Anterior, și Ministerul Agriculturii a pus în practică o măsură care să îi ajute pe crescătorii de oi – programul de valorificare a lânii. Acesta a atras peste 32.000 de crescători de ovine, care s-au arătat interesați să vândă 1 kilogram de lână pentru 1 leu. ”Sunt 26.000 de tone lână. Știm la ora actuală de unde este lâna, unde se duce și ce facem cu ea”, a spus ministrul Petre Daea. Programul are parte de o finanțare de 36 milioane de euro, sumă ce vine doar de la bugetul de stat.
Scădere a suprafețelor ”eco”
România și Polonia înregistrează un declin al suprafețelor certificate ecologic și al operatorilor agricoli din sector, deși amândouă țările sunt în top 10 ca suprafață totală agricolă ecologică. Datele apar într-un studiu realizat de Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice Elveţia în state est-europene.
România este menționată în studiu cu performanțe modeste față de alte țări din zona Est Europeană. Cercetarea mai arată că România, alături de Polonia, se află în declin și ca numar total al operatorilor agricoli ecologici. Ca vânzări de produse ecologice în ţările lor, pe cap de locuitor, performanțele cele mai bune le au Slovenia, Croația, Republica Cehă, urmate de Polonia și România.
Potrivit datelor Eurostat, numărul fermelor ecologice din România a crescut în perioada 2010 – 2015 cu aproape 300%, ajungând la 11.869 de ferme ecologice de la mai puțin de 3.000 în 2010.
În schimb, România a înregistrat o creștere mai temperată a suprafeței din agricultura ecologică. Dacă în 2010 această suprafață era de 182.000 de hectare, în 2015 fermele ecologice se întindeau pe aproape 250.000 de hectare.
Lămuriri de la AFIR
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale aduce necesare clarificări privind scopul și utilizarea ”Bazei de Date cu Prețuri de Referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate”. AFIR precizează că baza a fost concepută ca un mecanism menit să simplifice procedura de achiziție publică a echipamentelor specializate necesare beneficiarilor PNDR.
Baza de Date funcționează pe principiul cumpărării directe a echipamentului dorit, cu finanțare din fonduri europene nerambursabile, fără a mai parcurge altă procedură de achiziție, dar cu respectarea prevederilor comunitare și naționale. Înscrierea se realizează la solicitarea oficială transmisă de către producători, importatori sau distribuitori autorizați ai mașinilor și utilajelor specializate. Sunt afișate numai codul comun internațional privind achizițiile de produse și servicii, marca, modelul, dotările standard și prețul exprimat în euro, fără TVA.
Înscrierea în această bază de date a unui ofertant de echipamente nu îi conferă acestuia calitatea de ”firma agreată” de către AFIR, acest concept neexistând din punctul de vedere al agenției.
Continuă programul ”roșii românești”
Producătorii de tomate vor beneficia și anul acesta de ajutoare de minimis în valoare totală de 180 de milioane de lei. La sfârșitul anului trecut, Ministerul Agriculturii a reușit să plătească toți bani către fermieri, iar piața a fost alimentată în extrasezon cu peste 50.000 de tone de roșii.
Suma alocată în acest an pentru susținerea producătorilor agricoli români să cultive tomate în spații protejate este de 180 de milioane de lei, buget similar cu cel din 2017, anul de debut al acestei program, însă numărul fermierilor doritori să intre în program s-a dublat. ”Avem şi în acest an un buget de 180 de milioane de lei, dar dacă anul trecut erau vreo 4.000 şi ceva de beneficiari care au dus ciclul până la sfârșit, acum cifra este dublă, peste 9.000 de fermieri doritori, de cultivatori de tomate în spații protejate”, spune ministrul agriculturii.
