Liderii europeni discută aprins în această perioadă viitorul financiar al Uniunii, deci și al Politicii Agricole Comune. În ciuda reducerii sumelor alocate, toată lumea e de acord că plăţile directe reprezintă o necesară centură de siguranţă pentru fermierii comunitari.
Comisia Europeană s-a arătat dispusă să dea mai mulți bani României în cazul plăților directe. Totuși, propunerea făcută de comisarul Phil Hogan, de a plafona fondurile alocate marilor exploatații agricole, este o chestiune extrem de delicată pentru fermierii din România. Există foarte multe ferme care au accesat fonduri europene sau credite bancare, iar oamenii au ținut cont și s-au bazat în planurile lor pe valoarea de acum a plăților din partea Comisiei Europene. Reducerea acestor plăţilor directe după 2020, celebra plafonare, ar însemna posibil intrarea în faliment a acelor fermieri.
În același timp, cei care răspund de soarta agriculturii din Uniunea Europeană caută să se asigure că vor fi găsite cele mai potrivite căi prin care banii dați fermierilor să ducă și la creșterea productivității, iar oficialii de la Bruxelles trebuie să se asigure că destinatarii subvențiilor le și transferă în producție.
De asemenea se știe că vor fi mai puțini bani europeni pentru programele de dezvoltare rurală, ba chiar va dispărea programul de specialitate, în România PNDR. El va fi înlocuit cu un așa numit Plan Strategic, care va gestiona toți banii veniți de la UE, fără ca aceștia să mai fie direcționați clar către Pilonul I sau Pilonul II.
În aceste condiții, poate părea neclar la această oră care sunt sumele de care vor avea parte fermierii din România și cum vor fi finanțate, după 2020, proiectele de investiții.
Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, vorbește în exclusivitate la RFI despre o nouă modalitate de a folosi banii comunitari. O îmbinare, premieră europeană, a mai multor linii de finanțare din mai multe programe ale Uniunii.
Jurnal Rural
România stă foarte bine la punerea în practică a șase măsuri din PNDR, chiar peste media europeană, dar pentru 10 lucrurile merg mai slab, spune Elvira Bakker, şef adjunct unitate la DG Agri.
Prezentă la București, la o discuție privind contribuţia fondurilor Uniunii la creşterea competitivităţii fermierilor români şi rolul tehnologiei în agricultură, oficialul Comisiei Europene a amintit că este anunțată o scădere a bugetului viitoarei Politici Agricole Comune, provocată de Brexit, mai exact un deficit de circa 12 miliarde de euro. În același timp, a ținut ea să sublinieze, există în plan totuși 365 miliarde de euro pentru şapte ani.
Deşi pe total există o reducere de 5% pentru plăţile directe, România e unul dintre beneficiarii propunerilor Comisiei Europene, a mai spus şef adjunct unitate la DG Agri, amintind că reforma Politicii Agricole Comune are cinci puncte esenţiale. Acestea sunt simplificare şi modernizare, realocare a atribuţiilor între Bruxelles şi capitale, orientare spre rezultate şi performanţă, o mai corectă distribuire a plăţilor directe şi creşterea ambiţiei în materie de mediu şi climă.
Un milion de euro pentru Deltă
Grupul de acţiune locală ”Oamenii Deltei”, iniţiat de Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 într-una din cele mai izolate zone ale Deltei Dunării, a selectat 19 proiecte în valoare totală de circa 1,1 milioane de euro pentru a primi finanţare din fonduri europene. Cele mai multe proiecte, respectiv 12, au fost depuse de localnici care doresc să se implice în activităţi de turism. Sumele cele mai mici, de câte 30.000 de euro, vor fi obţinute de proprietari ai unor locuinţe care vor fi modernizate pentru a putea găzdui turişti.
Unul din proiectele depuse spre finanţare în cadrul GAL ”Oamenii Deltei” vizează reabilitarea morii din comuna Chilia Veche.
GAL ”Oamenii Deltei” se adresează populaţiei şi autorităţilor din comunele C.A. Rosetti, Chilia Veche, Crişan şi Maliuc, considerate printre cele mai izolate unităţi administrativ-teritoriale din Deltă.
O nouă înregistrare europeană
Comisia Europeană a aprobat cererea de înregistrare a vinului românesc ”Însurăţei” în Registrul european al produselor cu ”Denumire de Origine Protejată”. Vinurile produse sub numele ”Însurăţei” pot fi albe, roşii sau rose. Strugurii trebuie să fie cultivaţi în judeţul Brăila, din estul României, iar vinul este produs tot în acea regiune.
Folosirea tehnicilor specifice în podgorie, cu respectarea mediului înconjurător, ajută la menţinerea echilibrului florei şi faunei din regiune.
Acel vin poate fi pus în vânzare ca vin organic, în conformitate cu reglementările în vigoare privind producţia organică.
Denumirea înregistrată este protejată împotriva oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.
România are patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicaţii Geografice Protejate: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu şi Novac afumat din Ţara Bârsei. Produsul Telemea de Ibăneşti este înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată.
La Comisia Europeană se află depuse documentaţiile a patru produse pentru dobândirea protecţiei europene Indicaţie Geografică Protejată. Trei sunt în analiză - Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni și Telemea de Sibiu, iar în fază de opoziţie europeană este produsul Scrumbie de Dunăre afumată.
Îngrășământ mai eficient
Compania Azomureş anunţă lansarea unui nou tip de îngrăşământ, ureea granulată, care este, potrivit reprezentanţilor combinatului, un produs unic în zona de Sud-Est a Europei, realizat în urma unei investiţii recente de 85 de milioane de euro în fabrica de uree.
Directorul de vânzări al companiei spune că producătorul din judeţul Mureş efectuează şi cercetări pentru reducerea procentului de volatilizare a îngrăşămintelor pentru agricultură. Conform specialiştilor, ureea granulată reprezintă un avantaj agronomic, întrucât împiedică pierderea azotului în sol cu până la 15-20% faţă de ureea clasică.
În această chestiune, specialiştii de la USAMV Cluj-Napoca susţin că testele au arătat că marele neajuns al ureei clasice este pierderea de azot în atmosferă în condiţii de secetă, dar că ureea granulată, prin sistemul de granulare, împiedică pierderea în atmosferă a azotului, care poate fi preluat şi transformat în azot amoniacal de către rădăcinile plantelor.
AFIR - sute de milioane pentru afaceri neagricole
Peste 3.000 de antreprenori români primesc fonduri europene pentru afaceri neagricole la sate, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Concret, 3.025 de afaceri neagricole deschise la sate au semnat contracte de finanțare cu AFIR pentru a primi în total fonduri nerambursabile de 271 de milioane de euro din submăsurile 6.2 și 6.4 ale Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Din această sumă contractată, 135 milioane de euro au fost deja plătiți antreprenorilor selectați.
Fondurile nerambursabile pentru afaceri non-agricole la sate, prin cele două linii de bani europeni, au fost astfel epuizate, în perioada de programare 2014-2020.
În total AFIR primise online peste 8.600 de solicitări de finanțare pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități non-agricole în mediul. Valoarea fondurilor europene solicitate prin cele două linii de finanțare a fost de 769 de milioane de euro.
Cele mai multe proiecte, peste 5.100, au fost depuse pentru investiții legate de furnizarea de servicii în mediul rural - servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, servicii de consultanță, contabilitate, juridice, service auto, servicii foto-video sau salon de înfrumusețare. De asemenea, aproape 2.000 de solicitări au fost pentru infrastructură în unități de tip agroturistic și în activități de agrement.
Miere pentru elevi
Preșcolarii și elevii din ciclul primar vor primi gratuit, la grădiniță și la școală, miere polifloră, în limita unei cantități de 350 grame lunar, prevede un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților și care urmează să meargă la promulgare. Mierea va fi verificată de autorități periodic. Banii pentru program vor fi asigurați de Ministerul Agriculturii. O lege similară a existat și până în 2015, când a fost suspendată, din lipsa finanțării.
Autoritățile competente la nivel local pentru acordarea drepturilor sunt consiliile județene, care îşi asumă organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie, în condițiile legii, a mierii de albine polifloră destinată preșcolarilor și elevilor din învățământul primar de stat, privat și confesional.
Mierea polifloră destinată consumului pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac de culoare verde, marcat cu hologramă care atestă calitatea, și va proveni exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și achiziționată din lanțul scurt de aprovizionare. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică periodic calitatea mierii acordate în acest program.
Achiziționarea mierii poliflore, transportul și distribuția acesteia la unitățile de învățământ pot fi contractate și de către consiliile județene, respectiv de către consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale și ale sectoarelor municipiului București, cu asistența direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.
Resursele financiare necesare implementării prezentei legi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
