Un grup de tineri români a obținut un premiu european pentru proiectul de digitalizare a unei ferme din județul Vaslui. Proiectul a fost derulat pe durata a mai mulți ani și a constat în achiziția și utilizarea succesivă a unor utilaje și tehnologii moderne. Rezultatul a fost reducerea costurilor și economii de inputuri. Proiectul va fi derulat în continuare și poate fi un exemplu la nivel european.
Invitații lui Constantin Rudnițchi la emisiunea Rural sunt: Dan Hurduc, director general Evel H, Alin Luculeasa, manager de operațiuni Evel H și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.
Jurnal rural european:
Peste 300 de miliarde de euro pentru o PAC mai verde și mai socială;
Programe pentru dezvoltarea exporturilor europene de produse agroalimentare;
Cele mai scumpe terenuri arabile sunt în Țările de Jos, cele mai ieftine, în Croația;
Modificări legislative vizate în Germania, pentru reducerea risipei alimentare.
Peste 300 de miliarde de euro pentru o PAC mai verde și mai socială
Noua politică agricolă comună (PAC) s-a lansat la 1 ianuarie 2023, după aprobarea tuturor celor 28 de planuri strategice, unul pentru fiecare țară din Uniunea Europeană și două pentru Belgia.
În perioada 2023-2027, fermierii din blocul comun vor beneficia de fonduri europene în valoare totală de 264 de miliarde de euro. Cu această sumă, vor fi sprijiniți să parcurgă tranziția către un sector agricol durabil și solid, menținând, în același timp, diversitatea zonelor rurale, și aproape 400.000 de tineri fermieri vor fi ajutați să se instaleze în următorii cinci ani. Pentru prima dată, plățile din cadrul PAC vor fi condiționate de respectarea anumitor standarde sociale, iar beneficiarii vor fi încurajați să îmbunătățească condițiile de muncă din ferme. Alte programe incluse în politica agricolă comună, cum ar fi programul POSEI dedicat regiunilor ultraperiferice, programul UE pentru școli și programele de promovare, vor beneficia de o finanțare complementară din partea Uniunii Europene în valoare de 6 miliarde de euro.
Bugetul PAC, cel mai mare program de subvenții european, este suplimentat de finanțări naționale. Astfel, sumele totale destinate fermierilor și comunităților rurale din Uniune ajung la 307 miliarde de euro.
România beneficiază de un buget din fonduri europene în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro. Din această sumă, 1,1 miliarde euro vor fi alocate investițiilor în ferme și unități de prelucrare, iar 41% din bugetul pentru dezvoltare rurală va finanța practicile ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată. Prioritatea României este de a îmbunătăți mijloacele de subzistență ale fermierilor și competitivitatea acestora.
Programe pentru dezvoltarea exporturilor europene de produse agroalimentare
În anul 2023, Comisia Europeană alocă 186 de milioane de euro pentru promovarea produselor agroalimentare din UE atât pe piața comună, cât și în întreaga lume. Potrivit unui comunicat al executivului european, proiectele de promovare selectate în acest an vor evidenția și vor favoriza produsele care contribuie la îndeplinirea unor obiective precum sustenabilitatea agriculturii din Uniunea Europeană, creșterea nivelului de bunăstare a animalelor, consumul de fructe și legume proaspete și alimentația sănătoasă.
Principalele ținte externe pentru lansarea produselor agroalimentare europene sunt țările și regiunile care prezintă potențial de creștere pentru exporturile din piața comună, precum China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și America de Nord. De asemenea, Noua Zeelandă și Australia pot reprezenta noi oportunități de piață pentru exportatorii europeni, în timp ce Regatul Unit rămâne una dintre principalele destinații, absorbind un sfert din exporturile UE-27.
Până la sfârșitul acestei luni, are loc procesul de depunere a candidaturilor pentru participarea la misiunea de afaceri care va avea loc în Japonia, în luna iulie 2023. Scopul misiunii este de a facilita exporturile europene de alimente și băuturi agricole pe piața niponă și se adresează, în special, întreprinderilor mici și mijlocii din toate statele membre ale Uniunii.
Cele mai scumpe terenuri arabile sunt în Țările de Jos, cele mai ieftine, în Croația
În Uniunea Europeană există diferențe notabile între prețurile de vânzare a terenurilor arabile, cu variații de peste 20 de ori între statele membre. Cel mai redus nivel al prețului unui hectar de teren arabil era consemnat în Croația, în anul 2021, 3.660 euro, în medie, potrivit Biroului european de statistică, în timp ce în Luxemburg costa peste 47.000 de euro. Cu un an în urmă, în 2020, în Țările de Jos, prețul mediu al unui hectar de teren arabil era de peste 71.000 de euro.
La nivel regional, diferențele sunt și mai mari. De exemplu, cele mai ridicate prețuri pentru terenurile arabile sunt în Insulele Canare, cu o medie de aproape 120.500 de euro pe hectar, iar cele mai scăzute într-o regiune nordică a Suediei, 1.880 de euro.
În România, prețul mediu al unui hectar de teren arabil este de 7.600 euro, conform Eurostat, în Franța aproape 6.000 de euro, în Polonia 11.000 de euro, în Ungaria 5.200 de euro, în Bulgaria 6.100 euro.
Modificări legislative vizate în Germania, pentru reducerea risipei alimentare
Ministrul german al agriculturii, Cem Özdemir, propune modificări în legislația Germaniei pentru atingerea obiectivului de reducere la jumătate a risipei alimentare până în anul 2030, în concordanță cu ambițiile Comisiei Europene și Strategia Farm to Fork. Este vizată legislația privind donațiile de alimente și cea referitoare la penalizarea persoanelor care colectează produse alimentare din coșurile de gunoi, potrivit Euractiv Germania. „Oricine dorește să salveze alimente din containerele de deșeuri nu ar trebui să fie urmărit penal pentru acest lucru", a declarat Özdemir pentru o publicație locală, transmite sursa citată. Nu este sigur, însă, dacă planul ministrului va fi sprijinit de partenerii de coaliție, în special de ministrul justiției, Marco Buschmann, reprezentant al liberalilor în guvernul federal.
În Germania, 11 milioane de tone de alimente sunt risipite anual, iar de la preluarea mandatului, în 2021, Özdemir a subliniat în mod repetat nevoia de reducere a risipei alimentare.
