Industria cărnii de porc din România suferă de cinci ani din cauza pestei porcine africane. Reprezentanții industriei acuză ca autoritățile au luat măsuri nehotărâte și întârziate. Rezultatul a fost o scădere a producției. În același timp, politica europeană în domeniu pune accent pe bunăstarea animalelor, pe dezvoltarea producției bio și pe campanii de informare cu privire la consumul de carne de porc.
Invitaţi: Ioan Ladoși, președinte Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), dr. Dana Tănase, director executiv Asociația Română a Cărnii (ARC), Tiberiu Cazacioc, expert marketing în domeniul agro-alinentar, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.
Jurnal rural
Războiul din Ucraina nu slăbește ambițiile de mediu ale Comisiei Europene în domeniul agroalimentar. Luna trecută, Comisia a prezentat propunerile pentru noi norme privind reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor și a riscului acestora până în anul 2030, reconfirmând, astfel, nivelul stabilit în strategia Farm to Fork adoptată, anul trecut, de Parlamentul European..
Noile norme introduc: obiective obligatorii din punct de vedere juridic, ce vor trebui stabilite de fiecare stat membru; interzicerea utilizării tuturor pesticidelor în zonele sensibile și la mai puțin de trei metri de acestea (parcuri, grădini publice, drumuri publice, terenuri de joacă, terenuri de recreere sau de sport, zone sensibile din punct de vedere ecologic); sprijin excepțional acordat fermierilor pe o perioadă de cinci ani, prin politica agricolă comună. De asemenea, Comisia propune norme pentru combaterea ecologică a dăunătorilor, astfel încât pesticidele chimice să fie utilizate în ultimă instanță..
Statelor membre li se oferă flexibilitatea de a-și stabili propriile ținte de reducere a utilizării pesticidelor, în funcție de situația existentă la nivelul fiecărei țări și de progresele istorice, dar obiectivul național nu poate fi mai mic de 35%, iar Comisia Europeană își rezervă dreptul de a lua măsuri suplimentare în cazul în care obiectivele naționale sunt considerate insuficiente pentru a atinge, în mod colectiv, reducerea de 50% la nivelul UE până în 2030.
Propunerile Comisiei urmează să fie discutate de Parlamentul European și de Consiliu, iar după adoptare, implementarea se va face treptat, până în anul 2030.
Germania accelerează ritmul de trecere la agricultura ecologică
În Germania, 911 ferme au decis anul trecut să treacă de la agricultura convențională la cea ecologică, potrivit noilor date publicate de ministerul german al agriculturii, transmite euractiv.com. Cu aproape 11% din suprafața agricolă cultivată ecologic, țara este încă departe de ținta de 30% pe care guvernul a stabilit-o pentru anul 2030 și chiar de ținta de 25% stabilită la nivelul UE de Strategia Farm to Fork. Ministerul de resort condus de Cem Özdemir, membru al partidului german al Verzilor, lucrează, în prezent, la o strategie privind accelerarea trecerii către agricultura ecologică.
Țările de Jos: păreri împărțite privind suprataxarea cărnii
În Țările de Jos, ministrul agriculturii, Henk Staghouwer, a lansat, anul acesta, ideea suprataxării cărnii, motivând că răspunde obiectivului de schimbare a raportului dintre proteinele animale și vegetale consumate de olandezi, de la 60/40 la 50/50 până în 2030. Propunerea este în acord cu Centrul olandez de nutriție, care se concentrează pe sănătatea populației și durabilitatea producției agricole.
Inițiativa ministrului s-a lovit de opoziția a 12 partide politice, dintre care două guvernamentale, care au înaintat o moțiune în Camera Reprezentanților, cerându-i acestuia să se abțină de la introducerea unei noi taxe. Argumentul cheie a fost inflația, care a atins deja cel mai înalt nivel din ultimii 46 de ani. Deși nici Cabinetul olandez, nici ministrul de resort nu au răspuns public moțiunii, Staghouwer a fost nevoit să facă un pas în spate. Prin urmare, implementarea unei taxe pe carne în Țările de Jos rămâne neclară în acest moment, concluzionează un raport publicat pe platforma online a Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).
Guvernul spaniol crește sprijinul pentru fermieri
Guvernul spaniol ajustează Planul strategic pentru politica agricolă comună 2023-2027, introducând măsuri de stimulare a producției de semințe oleaginoase, transmite euractiv.com. Printre schimbările efectuate sunt alocarea a 45 de milioane de euro pentru venitul de bază în regiunile cultivate cu floarea-soarelui și rapiță și a peste 27 de milioane de euro pentru plantațiile de măslini aflate în dificultate. Acesta este și un răspuns la criza uleiului prin care a trecut țara, după izbucnirea războiului din Ucraina.
În Uniunea Europeană, scade utilizarea pesticidelor
O analiză a Comisiei Europene arată că utilizarea pesticidelor chimice și riscul asociat acestora se află pe o tendință de scădere la nivelul Uniunii. În anul 2020, s-a remarcat o reducere cu 14% față de perioada de referință 2015-2017 și cu 1% față de anul 2019. Pesticidele mai periculoase sunt, de asemenea, mai puțin folosite de fermieri, consemnându-se un regres cu 26% față de perioada de referință și cu 9% față de 2019.
Există însă diferențe între statele membre, în privința reducerii utilizării pesticidelor, unele chiar notabile. Majoritatea țărilor UE se află pe un trend descrescător, dar există și state europene unde au fost înregistrate creșteri. În Austria, se remarcă o sporire cu 22%, în perioada raportată. În Danemarca, se observă, de asemenea, un ușor avans al utilizării și al riscului pesticidelor chimice, inclusiv al celor mai periculoase. Pentru a inversa acest trend, autoritățile daneze au inițiat măsuri de promovare a producției ecologice. Astfel, Copenhaga a devenit prima metropolă în care ponderea cantinelor publice ecologice a atins 100%, iar aprovizionarea acestora este asigurată de terenuri agricole ecologice situate, în principal, în jurul orașului. Și în Viena s-a dezvoltat o rețea de grădini ecologice urbane, de aproximativ 860 de hectare, care aprovizionează cantine publice, îndeosebi pe cele care aparțin grădinițelor.
În România, se remarcă o scădere cu 30% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului acestora, față de perioada de referință 2015-2017, și cu 14% în cazul pesticidelor mai periculoase.
