Mai multe asociații de fermieri au propus în urmă cu doi ani un program național care să ducă la creșterea producției interne de cartofi. Doar o mică parte din program a fost realizată. Dar, producătorii români, alături de specialiști din domeniul cercetării, cred că încă există soluții pentru revigorarea producției interne.
Invitați la Rural: dr. ing. Laszlo Becsek, producător de cartofi din județul Covasna, dr. ing. Luiza Mike, director al Stațiunii de cercetare-dezvoltare pentru cultura cartofului Târgu Secuiesc, județul Covasna, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.
Jurnal rural european
- Prelungirea restricțiilor aplicate importurilor agricole ucrainene, în așteptare;
- Miniștrii agriculturii din UE șovăitori, activiștii de mediu se precipită;
- Slovenia, primul candidat la rezerva de criză de anul viitor;
- În Croația s-a lansat platforma „cripto porci”;
- În Țările de Jos cresc eforturile de apărare a politicilor ecologice.
Prelungirea restricțiilor aplicate importurilor agricole ucrainene, în așteptare
Restricțiile temporare aplicate unor importuri de produse agricole ucrainene, impuse de Uniunea Europeană pentru cinci state membre de la frontiera cu Ucraina, la presiunea acestora, expiră în data de 15 septembrie, iar decizia de prelungire după această dată este blocată la Comisie între dorința de susținere a exporturilor ucrainene și protejarea, în același timp, a intereselor fermierilor din țările vecine. Reuniunea Colegiului comisarilor de săptămâna trecută s-a încheiat fără o soluție finală în această privință.
Kievul se opune menținerii restricțiilor, invocând acordul de asociere dintre Ucraina și blocul comun, și avertizează că va aduce Uniunea Europeană în fața Organizației Mondiale a Comerțului sau statele membre individual, dacă interdicțiile se vor extinde după jumătatea lunii septembrie. Într-o declarație recentă, ministrul ucrainean de externe și-a exprimat însă disponibilitatea colaborării cu țările aflate în prima linie de frontieră, pentru a ajunge la o soluție comună.
De partea cealaltă, cele cinci state membre, Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, mari exportatori de cereale în Uniunea Europeană, reiau presiunile pentru a forța Bruxelles-ul să extindă interdicția de import până la sfârșitul anului și cer includerea de noi produse pe lista restricțiilor.
România, principala rută de tranzit a cerealelor ucrainene, în special pentru destinațiile africane, a solicitat Comisiei un sprijin financiar de 30 de euro pe tonă pentru compensarea fermierilor care exportă cereale și care suportă costuri de logistică suplimentare.
Miniștrii agriculturii din UE șovăitori, activiștii de mediu se precipită
Miniștrii agriculturii din statele membre consideră că Pactul verde european este necesar, însă sunt preocupați de felul în care poate fi implementat în sectorul agricol și de disponibilitatea fondurilor publice pentru asigurarea tranziției digitale, astfel încât să nu fie afectate veniturile fermierilor și să fie asigurată, în același timp, securitatea alimentară pentru o populație în creștere, a declarat Luis Planas, președintele Consiliului Agrifish, în conferința de presă susținută la finalul reuniunii informale care a avut loc săptămâna trecută în Spania, la Córdoba.
O problemă rămâne și calendarul finalizării actelor normative aflate în curs de elaborare sau în procesul de legiferare. Dacă în privința noilor tehnici genomice există așteptări că s-ar putea ajunge la „concluzii politice” în timpul președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene, care se încheie la 31 decembrie, nu același lucru se poate spune despre propunerea Comisiei privind utilizarea durabilă a pesticidelor. Planas recunoaște că este un „dosar foarte complicat”, cu multe probleme care trebuie clarificate.
Între timp, cresc presiunile din partea activiștilor de mediu și a Verzilor din Parlamentul European. Peste o sută de eurodeputați și mai mult de 600 de persoane interesate îi solicită președintelui Comisiei Europene să prezinte propunerea de modificare a legislației privind bunăstarea animalelor, iar 160 de grupuri ale societății civile și cadre universitare i-au scris săptămâna trecută Ursulei von der Leyen, încurajând-o să continue demersul de creare a unui cadru legislativ al Uniunii Europene pentru sistemele alimentare durabile, transmite Euractiv.com.
Slovenia, primul candidat la rezerva de criză de anul viitor
Slovenia ar putea fi prima beneficiară a rezervei de criză agricolă a Uniunii Europene de anul viitor, cu o plată în avans, a declarat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, după întâlnirea informală a Consiliului Agrifish. Sprijinul european ar urma să compenseze fermierii sloveni afectați de inundațiile severe de la începutul lunii august, iar fondul de criză aferent anului 2024 s-ar activa deoarece rezerva pentru anul în curs a fost epuizată.
„Suntem deschiși să sprijinim Slovenia din rezerva de criză agricolă”, a transmis Wojciechowski, adăugând că, în prealabil, Comisia trebuie să analizeze situația și să cunoască amploarea prejudiciului.
În Croația s-a lansat platforma „cripto porci”
În Croația, trei companii au lansat săptămâna trecută o platformă online de unde investitorii pot cumpăra „porci cripto” care pot fi convertiți, ulterior, în carne de porc. Încasările vor fi folosite pentru dezvoltarea a două ferme de creștere a suinelor, scrie Euractiv.com.
GoAgro este printre primele platforme cripto destinate fermelor de suine din lume, iar scopul proiectului este de a stimula industria locală a cărnii de porc, afectată de recentul focar de gripă porcină africană.
Investitorii pot achiziționa NFT-uri de porc (jetoane nefungibile), contra a 250 de euro jetonul, cu o perioadă de maturitate de 900 de zile. La scadență, investiția poate fi transferată, vândută sau transformată în 107,5 kg de carne de porc.
Fondatorii proiectului intenționează să emită aproximativ 240.000 de NFT-uri de porc, mai scrie sursa citată, ceea ce ar echivala cu încasarea a aproximativ 60 de milioane de euro.
În Țările de Jos cresc eforturile de apărare a politicilor ecologice
În Țările de Jos, eforturile de apărare a politicilor ecologice și de protecție a mediului au sporit pe scena politică, o dată cu demisia lui Frans Timmermans din funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil de Pactul verde european, și intrarea acestuia în cursa electorală locală, cu speranța de a deveni următorul prim-ministru al țării, după Mark Rutte.
Timmermans conduce o alianță electorală între Partidul Verde și Partidul Laburist, bine poziționată în sondaje, peste Mișcarea Fermierilor Olandezi (BBB) care pierde teren după avântul din timpul protestelor de amploare ale agricultorilor din Țările de Jos, indignați de încercările succesive ale guvernelor de a reduce emisiile de azot și, implicit, producția de animale cu 25% - 30%.
Alianța dintre Verzi și Laburiști propune reduceri și mai drastice ale animalelor vii din fermele olandeze, cu 75%, potrivit The European Conservative. Și nu este singura grupare care se lansează în cursa pentru alegerile din noiembrie și care propune o contracție importantă a sectorului de creștere a animalelor din motive de protecție a mediului. Partidul Olandez pentru Animale, care tocmai și-a prezentat programul său electoral, vine cu un concept similar, care vizează, de asemenea, scăderea cu 75% a numărului de animale din sectorul zootehnic local.
