Piețele tradiționale au nevoie de producători români și invers. În multe situații, însă, producătorii locali și autoritățile responsabile de piețe trebuie să găsească modalitățile pentru a readuce consumatorii în piețe. O variantă este digitalizarea piețelor tradiționale.
Invitaţi la Rural: Teodor Birț, președintele Asociației Administratorilor de Piețe din România, Vasile Niculcea, viceprimar Colibași, jud. Giurgiu, Mircea Bujor, președinte Asociația Tomata, jud. Teleorman, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxellles.
Jurnal rural european
- Plan francez de reutilizare a apelor uzate;
- Noi produse europene protejate de schemele de calitate;
- Fermierii flamanzi, compensați pentru închiderea capacităților de producție;
- Suprafețele agricole croate, „semaforizate”;
- Alimentația și strategiile de dezvoltare a agriculturii durabile, teme utilizate în cursele electorale.
Plan francez de reutilizare a apelor uzate
Guvernul francez pregătește un plan prin care să încurajeze reutilizarea apelor uzate, care ar putea acoperi între 15% și 20% din necesarul de apă al sectorului agricol, scrie Les Echos.
În Franța, doar 0,6% din apele uzate sunt refolosite, față de 8% în Italia, 14% în Spania, sau 90% în Israel. „În timp ce secetele vor crește în intensitate odată cu încălzirea globală, Franța nu trebuie să mai rămână în urmă cu reutilizarea apelor uzate”, a declarat Christophe Béchu, ministrul tranziției ecologice. Planul guvernului de la Paris privind managementul apei este așteptat la sfârșitul lunii martie și va cuprinde măsuri în această direcție, iar din luna iunie va intra în vigoare legislația revizuită în baza regulamentului european din anul 2020, privind cerințele minime pentru refolosirea apei uzate epurate, potrivit sursei citate. Astăzi, apele uzate tratate sunt evacuate în natură, iar reutilizarea lor este strict reglementată în Franța.
Noi produse europene protejate de schemele de calitate
Patru noi produse europene au obținut protecția prin scheme de calitate aprobate de Comisie la începutul acestei luni: carnea de miel provenită dintr-o rasă de ovine croată, un soi de măsline portughez, ceapa de tip „Recas” cultivată în mai multe districte spaniole și o băutură spirtoasă italiană, de origine agricolă. Recent, plăcinta dobrogeană românească a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a intra în lista produselor cu indicație geografică protejată, la capătul a doi ani de negocieri cu autoritățile bulgare, și este așteptată publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acesta va fi cel de-al 11-lea produs românesc înregistrat în sistemele de calitate europene.
Fermierii flamanzi, compensați pentru închiderea capacităților de producție
Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută o schemă de ajutor de stat flamandă în valoare de 200 de milioane de euro, pentru a-i compensa pe crescătorii de porcine care își vor reduce efectivele de animale sau își vor închide afacerile, transmite un comunicat al executivului european. Scopul schemei este reducerea emisiilor de azot din sectorul de creștere a suinelor. Ajutorul de stat se adresează microîntreprinderilor și companiilor mici și mijlocii care administrează o fermă de porci în regiunea belgiană Flandra și va acoperi până la 120% din pierderile ocazionate de închiderea sau restrângerea capacităților de producție. Schema se va desfășura până la 30 iunie 2025.
Suprafețele agricole croate, „semaforizate”
Ministerul croat al agriculturii va introduce un nou sistem menit să monitorizeze mai îndeaproape modul în care fermierii cheltuiesc subvențiile aprobate pentru agricultură, informează agenția de presă Hana, transmite Euractiv. Noul sistem ar urma să fie utilizat în mod regulat, permițând autorităților să intervină în cazul în care subvențiile nu sunt folosite corect și se bazează pe fotografii și inspecții la fața locului. Sistemul va folosi un model de clasificare bazat pe coduri de culori, similar cu cel utilizat de semafoare. Verdele va fi atribuit suprafețelor cultivate în mod adecvat, galbenul va merge către zonele care necesită „cooperare suplimentară” din partea beneficiarului de subvenție, iar roșul va indica lipsa activității agricole. Sistemul nu ar trebui să-i îngrijoreze pe fermierii care practică agricultura, însă ceilalți vor fi avertizați „la timp” și vor avea șansa să confirme sau să anuleze cererile lor de subvenții până la data de 15 octombrie, a declarat șeful agenției guvernamentale de plăți, potrivit sursei citate. În acest an, subvențiile disponibile fermierilor croați vor totaliza aproximativ 490 de milioane de euro.
Alimentația și strategiile de dezvoltare a agriculturii durabile, teme utilizate în cursele electorale
Alimentația și strategiile de dezvoltare a agriculturii durabile au devenit teme de campanie electorală și subiecte folosite în bătăliile politice.
În Polonia, unde 58% dintre polonezi cred că nu trebuie schimbate obiceiurile alimentare, chiar dacă acestea ar putea dăuna sănătății, consumul de carne s-a transformat în subiect speculat politic în ultimele săptămâni, scrie Rzeczpospolita, cea mai citată publicație economică și politică locală. Politicienii PiS au început să vorbească despre faptul că „opoziția le va interzice polonezilor să mănânce carne”, iar grupurile eurosceptice formulează teza falsă conform căreia Uniunea Europeană obligă populația să mănânce greieri. O astfel de constrângere nu există, pentru că informațiile despre adăugarea acestui ingredient apar pe etichetele produselor.
Tema este folosită în bătăliile politice, în contextul în care polonezii consumă, în medie, de trei ori mai multă carne roșie decât cantitatea recomandată de experții din domeniul sănătății, 500 de grame pe săptămână, iar consumul frecvent de carne, în special procesată, poate prezenta un risc pentru apariția cancerului la oameni, a doua cauză de deces în Polonia, potrivit sursei citate.
În Țările de Jos, în Haga, la sfârșitul săptămânii trecute, cu doar câteva zile înainte de alegerile locale, peste 10.000 de fermieri și manifestanți anti-sistem au participat la un protest împotriva planului guvernului olandez de reducere a emisiilor de nitrați și mulți dintre ei purtau baloane cu logo-ul partidului de extremă dreapta, potrivit unei relatări a agenției de presă AP News. Guvernul olandez vrea să reducă emisiile de poluanți, predominant nitrați, cu 50% la nivel național până în anul 2030. Miniștrii cabinetului numesc propunerea o „tranziție inevitabilă” care are ca scop îmbunătățirea calității aerului, a solului și a apei și au avertizat că aceasta va însemna „că nu toți fermierii își pot continua afacerea”. De anul trecut, de la adoptarea planului de către cabinetul olandez, mai multe demonstrații au avut loc în Țările de Jos.
