Prețul fertilizanților a crescut spectaculos, iar producătorii europeni au fost puși în dificultate de scumpirea gazului natural, principala materie primă pentru cei mai mulți dintre ei. În România, importurile de îngrășăminte chimice au crescut, iar fermierii au redus, în această toamnă, cantitatea utilizată. În pofida acestei situații, există investitori care vor inaugura în următoarea perioadă o fabrică în care se produc fertilizanți.
Comisia Europeană anunță că aproximativ 70% dintre fabricile de îngrășăminte chimice din Europa au fost închise, în special din cauza prețului la gazele naturale. Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari funcționează în continuare. Cum a reușit? Explică la RFI, Cezara Vișan, directorul general al combinatului.
“Noi suntem un pic mai speciali. Tipul de îngrășăminte pe care le facem se bazează pe fosfor și potasiu, sunt de tip MPK, și în cazul acesta nu reprezintă o materie primă absolut necesară. Este adevărat că și cantitățile pe care noi le produce sunt destul de micuțe, dacă ar fi să ne comparăm cu Azomureș. Astfel, am reușit să mergem mai departe, pentru că nu depindem în totalitate de gaz. Folosim gazul, este necesar pentru folosirea instalațiilor, însă nu este materie primă, pentru că noi nu suntem producători de produse pe bază de azot. (...) Combinatul este pe lista de produse de fertilizați pe care Comisia Europeană vrea să le dezvolte. Tipurile de produse pe care le facem sunt specifice și încorporează tehnologii înalte care permit creșterea eficienței utilizării îngrăsămintelor. Ceea ce facem noi la Năvodari este exact ceea ce CE îndeamnă fermierii să folosească mai mult, să folosească îngrășăminte eficiente și să reducă pierderile. Acest tip de îngrășăminte sunt mai scumpe, dar beneficiile finale sunt mult mai mari față de costul inițial. ”, spune Cezara Vișan, directorul general al Combinatului de Îngrășăminte Chimice Năvodari.
Invitați la Rural: Mihai Moraru, fondator Agroest Muntenia, Cezara Vișan, director general, Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.
Jurnal rural european
- Bulgaria și România, cele mai mari creșteri ale valorii producției agricole din Uniunea Europeană;
- Ungaria, Estonia și Letonia au primit undă verde de la Comisia Europeană, pentru PAC 2023-2027;
- În Franța, opinii pro și contra bazinelor de stocare a apei;
- Polonia, avertizată de executivul european pentru reducerea TVA-ului la îngrășăminte și gaze naturale;
- Industria spaniolă a legumelor congelate și-a propus să detroneze Belgia și să ajungă primul producător european.
Bulgaria și România, cele mai mari creșteri ale valorii producției agricole din Uniunea Europeană
Bulgaria, România și Cehia au înregistrat cele mai mari creșteri ale valorii producției agricole în anul 2021, față de 2020, cu 37%, 25% și, respectiv, 16%, potrivit datelor publicate la sfârșitul săptămânii trecute de Biroul european de statistică. Șapte state membre acoperă aproape trei sferturi din valoarea producției agricole a Uniunii Europene, estimată la aproape 450 de miliarde de euro, iar acestea sunt: Franța (18% din totalul Uniunii Europene), Italia (14%), Germania (13%), Spania (13%), Țările de Jos (7%), Polonia (6%) și România (5%).
La nivelul Uniunii Europene, avansul valorii producției agricole a fost de 8% și a rezultat din creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor agricole, volumul producției, în ansamblu, rămânând relativ stabil (+0,8%).
Culturile agricole, animalele și produsele de origine animală au contribuit cel mai mult la dinamica valorii producției agricole în blocul comun.
Ungaria, Estonia și Letonia au primit undă verde de la Comisia Europeană, pentru PAC 2023-2027
Comisia Europeană a aprobat trei noi planuri strategice, săptămâna trecută, pentru Ungaria, Estonia și Letonia.
Planul ungar va primi 8,4 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene, din care două miliarde de euro sunt dedicate obiectivelor de mediu și climatice și programelor ecologice, iar 186 de milioane de euro vor fi alocate tinerilor fermieri.
Ungaria mizează pe instalarea a 8.800 de tineri fermieri și modernizarea a 7.700 de ferme, până în anul 2027, și are ambiția de a dubla suprafața agriculturii ecologice. Aproximativ 30% din populația rurală va beneficia de servicii îmbunătățite și cel puțin 7.000 de noi locuri de muncă vor fi create prin proiecte sprijinite îm cadrul planului.
45% din finanțarea totală a Estoniei, de 1,4 miliarde de euro, va ajuta la stabilizarea veniturilor fermierilor și ale întreprinderilor din spațiul rural, iar 456 de milioane de euro vor sprijini obiectivele de mediu și climă. Estonia se așteaptă să creeze 1.250 de noi locuri de muncă în mediul rural, prin proiecte sprijinite de politica agricolă comună.
Planul Letoniei, în valoare de 2,4 miliarde de euro, stabilește obiective ridicate pentru acțiunile de mediu și climă, cu accent pe atenuarea schimbărilor climatice, reducerea poluării, conservarea biodiversității și silvicultura durabilă. Aproximativ 14% din bugetul său de plăți directe va fi alocat sectoarelor care se confruntă cu dificultăți, precum cel de creștere a bovinelor, culturile de cereale și oleaginoase, sectorul fructelor și legumelor.
În Franța, opinii pro și contra bazinelor de stocare a apei
În Franța, preocupările pentru dezvoltarea infrastructurii de irigații cresc, dar inițiativa guvernului de la Paris de construire a unor bazine de stocare a apei după modelul spaniol este contestată. Proiectul este susținut de cel mai important sindicat agricol francez, însă există critici care pun sub semnul întrebării modelul spaniol, considerat mult timp un reper pentru managementul apei.
Astăzi, din cauza secetelor frecvente, bazinele spaniole sunt mai mult de jumătate goale și, în plus, studii recente arată că rezervoarele de apă ar putea agrava seceta în aval, argumentează opozanții proiectului. Totuși, Spania captează până la 50% din precipitațiile anuale și irigă mai mult de 20% din terenurile sale agricole, potrivit Euractiv Franța.
Ministrul francez al agriculturii a anunțat, recent, că dorește să instaleze mai multe bazine de stocare a apei în viitor, pentru a intensifica irigarea suprafețelor agricole.
Polonia, avertizată de executivul european pentru reducerea TVA-ului la îngrășăminte și gaze naturale
Comisia Europeană ar putea depune proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva Poloniei, dacă nu retrage măsurile anti-inflație care reduc TVA-ul la îngrășăminte și gaze naturale, deoarece acestea nu sunt în conformitate cu legislația UE, relatează presa poloneză, citată de platforma online euractiv.com. Prim-ministrul polonez a recunoscut că executivul european a pus sub semnul întrebării unele dintre măsurile de stăvilire a inflației în Polonia și a declarat că „scutul” anti-inflație va fi înlocuit cu un alt mecanism, adăugând că politica de preț adecvată a companiilor energetice va fi „un tampon” pentru consumatori, atunci când cotele de TVA vor reveni la nivelul anterior. Cu toate acestea, autoritățile poloneze vor menține cote de impozitare zero pentru alimente, „atât timp cât Comisia nu se opune”, a precizat premierul polonez, citat de Business Insider.
Industria spaniolă a legumelor congelate și-a propus să detroneze Belgia și să ajungă primul producător european
Industria spaniolă a legumelor congelate și-a dublat producția în ultimii zece ani, dar creșterea costurilor și taxa pe plastic îi pot întârzia ambiția de a detrona Belgia și a deveni primul producător în Uniunea Europeană, scrie EFE Agro. Aproape 70% din produsele congelate spaniole sunt exportate, în special în Franța, Germania și Marea Britanie, dar livrările ajung și în Statele Unite, Brazilia sau China. Sectorul este foarte concentrat, doar opt companii spaniole produc 95% din producția locală. Un atu al industriei sunt investițiile continue în cercetare, dezvoltare și inovare.
