Emisiunea Rural a fost dedicată pe două teme centrale: certificările a două produse românești la nivel european și drama crescătorilor de porci autohtoni.
Iată subiectele abordate:
– Cârnaţii de Pleşcoi şi Telemeaua de Sibiu au fost recunoscute oficial la nivel european. La finalul săptămânii trecute, reprezentanții asociațiilor de producători au primit de la ministrul Agriculturii, Adrian Oros, certificările oficiale pentru cele două produse. Evenimentul a avut loc în cadrul târgului „Mâncăm şi trăim româneşte”, desfășurat în weekend în Capitală (reportaj Mircea Oprea)
– Drama crescătorilor de porci autohtoni continuă, producția și exporturile de carne sunt la pământ, iar importurile cresc în ritm alert. Care este așadar viitorul acestui sector extrem de important pentru economie? Răspunde Nicolae Ciuleac, patronul uneia din cele mai mari companii din sectorul creșterii și procesării porcilor din România (interviu Mircea Oprea)
– Pesta porcină africană pune sectorul european al cărnii de porc într-o situație inedită în care importurile din China sunt afectate , iar exporturile riscă să fie interzise. (corespondență Mihaela Gherghișan de la Bruxelles)
Jurnal Rural
Învăţământul dual profesional ar putea rezolva problema forţei de muncă calificate în agricultură, în condiţiile în care în ultimii 2-3 ani se simte tot mai acut lipsa specialiştilor în domeniu, susţine ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care afirmă că ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă.
„Este un deficit de forţă de muncă calificată în acest domeniu. Liceele agricole acelea care existau şi formau specialişti cu studii medii, şcolile profesionale, au cam dispărut şi asta este o constatare pe care o facem de câţiva ani, dar mai acut se simte de 2-3 ani, pentru că mai existau vechii agricultori care aveau o calificarea şi care ştiau să facă lucruri, dar între timp s-au pensionat. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că în unele zone din agricultură şi industrie alimentară se lucrează cu tehnologii foarte performante şi aici trebuie să vină oameni mai tineri care învaţă mai uşor să facă lucrurile. Este un deficit fantastic de forţă de muncă”, a precizat Adrian Oros, la Digi24.
În opinia sa, ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă pentru că liceele agricole de ani de zile au făcut cu totul altceva, mai puţin pregătire agricolă.
Ludovic Orban: Interzicerea exportului animalelor vii trebuie să fie obiectivul pe termen mediu
Premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, că interzicerea exportului animalelor vii trebuie să fie obiectivul pe termen mediu, menţionând că intervenţia în cazul navei eşuate în Portul Midia care exporta oi vii a arătat „o anumită paralizie a unor entităţi ale statului care nu au intervenit prompt”.
„Sunt multe lucruri pe care nu le înţeleg acolo. A arătat o anumită paralizie a unor entităţi ale statului care nu au intervenit prompt. Am ţinut legătura cu organizaţiile neguvernamentale şi în mare parte a procesului de salvare, începând cu luni seara, s-a datorat şi organizaţiilor neguvernamentale (…). Practic, trebuie revizuite toate procedurile de intervenţie. Ce m-a deranjat, spun sincer, absenţa măsurilor după primul Comandament pentru situaţii de urgenţă convocat de prefect, paralizia Direcţiei Sanitare Veterinare, de asemenea, m-a deranjat o atitudine foarte ciudată a Autorităţii Navale şi a şefului Portului Midia. În mod evident, miniştrii vor analiza activitatea fiecăruia şi se vor lua măsurile care se vor impune”, a afirmat Ludovic Orban, la Digi24.
1,37 miliarde de euro, plata în avans a subvenţiilor pentru fermieri
Ministerul Agriculturii va efectua plata în avans a subvenţiilor pentru fermieri cu o „sumă record” de 1,37 miliarde de euro, cea mai mare care se acordă în avans pentru plata subvenţiilor din 2009 până-n prezent, a anunţat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.
„Ministrul Agriculturii a făcut o informare în şedinţa de guvern de astăzi cu privire la plata în avans a subvenţiilor pentru fermieri cu o sumă record de 1,37 miliarde de euro. Este cea mai mare sumă care se acordă în avans pentru plata subvenţiilor din 2009 până-n prezent, de când avem această facilitate, o sumă extrem de importantă pentru derularea activităţilor în agricultură. Aşadar, 1,37 miliarde de euro plăţi în avans, bani care, de altfel, sunt şi ei cuprinşi în execuţia bugetară pentru anul în curs, urmând a fi decontaţi la Comisia Europeană la începutul anului viitor”, a declarat Ionel Dancă, joi, într-o conferinţă de presă la finalul şedinţei de guvern.
Plăcinta cu căpriţă de la Herăşti, produs tradiţional local fabricat după o reţetă străveche
Directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu, Petra Ochişor, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că plăcinta cu căpriţă, tradiţională în localitatea Herăşti, este primul produs din judeţ care a fost atestat la nivel naţional ca produs tradiţional local.
„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susţine producătorii autohtoni şi îi încurajează să îşi înregistreze produsele tradiţionale cu scopul de a promova produsele locale şi pentru diversificarea producţiei şi menţinerii patrimoniului naţional al preparatelor autentice. Astfel, plăcinta cu căpriţă de la Herăşti este un produs tradiţional local fabricat după o reţetă străveche din materii prime locale. Practic, căpriţa, sau piciorul capei este spanacul sălbatic care creşte din abundenţă în această localitate, dar şi în alte localităţi din sudul ţării, în curţi, pe lângă garduri, pe marginea drumurilor”, a declarat Petra Ochişor.
Localnicii au dezvăluit şi reţeta fabricării acestei plăcinte, dar nu au inclus toate secretele. Practic, frunzele de spanac sălbatic sunt tocate, călite şi se folosesc ca umplutură în foile de plăcintă.
Prognoza pentru anul 2020, la 4,1%, comparativ cu 5,7%, cât era trecut în varianta de primăvară
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit, în jos, estimările privind creşterea economică pentru anul 2019, în vecinătatea inferioară a nivelului de 4,0%, faţă de 5,5% cât estimase în Prognoza de primăvară, luând în calcul datele statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru al anului în curs.
De asemenea, CNSP a scăzut şi prognoza pentru anul 2020, la 4,1%, comparativ cu 5,7%, cât era trecut în varianta de primăvară.
„Pe termen mediu, creşterea economică se va menţine ridicată comparativ cu media UE (1,4%), asigurându-se continuarea procesului de convergenţă reală către media europeană. Pentru perioada 2021-2023 ritmul mediu anual al produsului intern brut (PIB) este de circa 4,2% în termeni reali”, se arată într-un comunicat al instituţiei privind prognoza de toamnă 2019.
Potrivit sursei citate, potenţialul economiei româneşti rămâne uşor superior nivelului prognozat al PIB-ului efectiv, situaţie generată de evoluţiile din perioada precedentă.