Vânzarea terenurilor agricole românești către străini a inflamat spiritele în ultima vreme și a provocat aprige discuții și luări de poziții. Cei mai vehemenți au fost reprezentanții fermierilor, care susțin că o treime a fost deja vândută către firme sau cetățeni din străinătate.
De aceea au apărut mai multe inițiative legislative de limitare a acestui proces, una fiind deja depusă în Senat de un parlamentar PSD. O alta aparține Ministerului Agriculturii, iar ministrul Achim Irimescu spune că ea va fi făcută publică zilele acestea, urmând a fi discutată cu fermierii.
Varianta de modificare a Legii privind vânzarea terenurilor agricole va fi publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și va intra în circuitul de avizare numai după ce va fi discutată cu fermierii, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. ”Avem pe masă o variantă a Legii vânzării terenurilor agricole, care nu a fost discutată deocamdată cu fermierii. O să o afișăm pe site, ca să primim observații, și pe urmă o vom introduce în circuitul de avizare. E greu să estimez când vor fi aprobate aceste modificări, dar sper din tot sufletul să treacă repede prin Guvern și să ajungă la Parlament până la începutul lunii noiembrie”, a precizat Irimescu.
Șeful de la Agricultură a precizat în repetate rânduri că au existat presiuni din partea fermierilor români pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole, în condițiile în care suprafețe mari de terenuri agricole au intrat în proprietatea firmelor străine.
Potrivit ministrului Agriculturii, principala modificare din lege este cea a limitării achiziției de teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare, la care se adaugă și anumite condiții referitoare la cunoștințe de bază în domeniul agricol, desfășurarea unor activității agricole pentru o perioadă de minimum de 5 ani, precum și obligația de a menține destinația agricolă pe o perioadă de 10 ani și abia pe urmă să poată fi făcută înstrăinarea terenului. ”Pe noile modificări din lege, suprafața maximă ce poate fi deținută în proprietate de persoanele fizice este de maximum 50 de hectare, atât pentru români cât și pentru străini. Este posibil să lăsăm ca la nivel de județ să impună fiecare o limită, poate mai mică față de cele 50 de hectare”, a explicat Irimescu.
Numai că dincolo de declarații rămân faptele – terenurile agricole sunt vândute în continuare, la prețuri mici față de statele vestice. O nouă lege nu e greu de dat, spune în emisiunea Rural fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, doar că trebuie găsit un echilibru între dorința de a limita vânzarea terenurilor către străini și normele europene care impun libera circulație a bunurilor.
Vorbim mereu de depopularea satelor, de faptul că tinerii fie pleacă la oraș, fie emigrează, așa că în mediul rural nu prea mai rămâne forță de muncă. Nu e o situație caracteristică doar României, agricultura fiind un domeniu în care se muncește la fel de greu peste tot. Fenomenul depopulării satelor e unul mai vechi în statele occidentale, care nu de puține ori apelează la forță de muncă din import. Și totuși unii reușesc să fie inovativi și se descurcă.
De exemplu, primarul unui sat din Dordogne, departament din sud-estul Franței, a decis să parieze totul, sau aproape totul, pe partea bio. Edilul din Saint-Pierre-de-Frugie a interzis folosirea pesticidelor și a deschis o bio – patiserie. Iar rezultatele nu au întârziat – satul a reuṣit să inverseze exodul rural prin practicarea unei agriculturii 100% biologice ṣi crearea unui așa numit ”cerc virtuos”, după cum transmite corespondentul RFI Mihaela Gherghișan.