AcasăEmisiuneRomânia nu are nici curaj, nici imaginaţie în promovarea produselor agricole şi...

România nu are nici curaj, nici imaginaţie în promovarea produselor agricole şi alimentare

Promovarea produselor agricole și ale produselor românești. Ce spun normele europene, ce se întâmplă în realitatea românească, dar și ce se poate face pentru ca promovarea să fie mai atractivă și mai eficientă.

Invitați la Rural: Carmen Leșe, președinte ROA Cluj, Ileana Berci, vicepreședinte ROA Cluj, Ștefan Pădure, președinte Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Jurnal rural european

  • Tinerii fermieri și protecția mediului sunt priorități în planurile strategice ale statelor membre;
  • Fermierii francezi sunt încurajați să producă energie regenerabilă pentru suplimentarea veniturilor;
  • Uniunea Europeană finanțează distribuirea de alimente mai puțin procesate în școli.

 

Tinerii fermieri și protecția mediului sunt priorități în planurile strategice ale statelor membre

20 de state membre au primit, până la data de 25 noiembrie, aprobarea Comisiei Europene pentru planurile strategice naționale și acces la subvențiile politicii agricole comune pentru perioada 2023-2027.

Cinci state membre au trecut testul executivului european săptămâna trecută: Germania, Grecia, Lituania, Cehia și Slovacia și, împreună, vor beneficia de aproape 57 de miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene în următorii cinci ani.

Germania se concentrează pe protejarea climei și a mediului și, pentru atingerea acestui deziderat, 280.000 de fermieri vor beneficia de consiliere și de alte activități de transfer de cunoștințe în domeniu. Va aloca o finanțare specială pentru stimularea asigurărilor agricole și va investi în crearea a peste 20.000 de noi locuri de muncă. Planul german va sprijini 40.000 de întreprinderi din mediul rural.

Grecia va îmbunătăți rezistența la crize a exploatațiilor mici și mijlocii, prin sprijin specific pentru venit și plăți redistributive suplimentare. Peste 65.000 de tineri fermieri vor fi susținuți financiar pentru a se stabili în mediul rural. Planul elen va contribui la crearea a 70.000 de noi locuri de muncă în zonele rurale, în următorii cinci ani, și va ajuta la dublarea suprafețelor cultivate în sistem ecologic, până la sfârșitul perioadei de programare.

Lituania, unul dintre puținele state membre în care ponderea tinerilor fermieri este în creștere, continuă să investească pentru menținerea acestei tendințe. Peste 4.600 de tineri fermieri vor fi sprijiniți să se instaleze și apoi vor primi ajutor suplimentar. Planul Lituaniei va recompensa practicile agricole durabile, având ca obiectiv creșterea suprafețelor destinate agriculturii ecologice la 13% din terenurile agricole ale țării, până în anul 2028.

Cehia va stimula fermele mici și mijlocii, alocând un sprijin redistributiv pentru primele lor 150 de hectare. Un ajutor suplimentar vor primi sectoarele care se confruntă cu dificultăți, precum cel al laptelui și al cărnii de vită. Agricultura ecologică va crește de la 16% la 21% până în 2027 și peste 1.700 de locuri de muncă vor fi create în mediul rural, datorită finanțării PAC.

Slovacia aspiră să aibă 20% din terenurile sale agricole cultivate ecologic, până în anul 2030, cu ajutorul subvențiilor politicii agricole comune. Aproape 64% din unitățile de vită mare vor beneficia de fonduri ale Uniunii Europene pentru a reduce utilizarea antibioticelor și pentru a ridica standardele în materie de bunăstare a animalelor. Peste 10.000 de persoane vor avea acces la consiliere și formare, în special în ceea ce privește digitalizarea și agricultura durabilă. Planul slovac vizează crearea a 1.500 de noi locuri de muncă și sprijinirea a 430 de întreprinderi rurale.

 

Fermierii francezi sunt încurajați să producă energie regenerabilă pentru suplimentarea veniturilor

18% din fermierii francezi trăiesc sub pragul sărăciei și mulți dintre ei sunt nevoiți să-și diversifice sursele de venit ca să supraviețuiască. Astăzi, doar o treime din veniturile lor provin din agricultură, potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică și Studii Economice din Franța (INSEE), relatează Euractiv.

Două metode de producere a energiei au avantajul de a aduce venituri suplimentare fermierilor și se află printre prioritățile guvernului de la Paris. Una are ca sursă gunoiul de grajd, cealaltă soarele. 50.000 de ferme din Franța, dintr-un total de 437.000, produc aproape 20% din energia regenerabilă a țării. Fermele de animale investesc masiv în producția de biogaz, folosind gunoiul de grajd, iar proprietarii de terenuri agricole instalează panouri fotovoltaice, protejând , în același timp, culturile și animalele de lumina excesivă a soarelui, de îngheț sau de grindină.

Există însă avertismente cu privire la riscurile care pot apărea. De exemplu, producția de energie ar putea deveni o prioritate pentru fermieri, față de producția de alimente, pentru că veniturile obținute de pe urma metanizării sau agrovoltaicii sunt considerabil mai mari decât cele realizate din agricultură. Deocamdată, guvernul francez menține regulile care limitează culturile de cereale dedicate proceselor de metanizare la 15% din producția unei ferme, potrivit sursei citate.

 

Uniunea Europeană finanțează distribuirea de alimente mai puțin procesate în școli

Un studiu publicat, recent, de Comisia Europeană arată că ponderea copiilor care primesc atât fructe și legume, cât și lapte sau produse lactate în cadrul programului Uniunii Europene pentru școli a crescut de la 40,2% în 2017 la 54,6% în anul 2021. Majoritatea copiilor care participă la program fac parte din grupa de vârstă cuprinsă între șase și zece ani, potrivit unei informări a Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri).

Autorii studiului concluzionează că rezultatele ar putea fi mult îmbunătățite prin implicarea profesorilor și a altor profesioniști din domeniul educației, precum și a părinților sau familiilor elevilor și, în plus, recomandă dezvoltarea unui sistem de monitorizare a produselor ecologice distribuite în cadrul programului și sensibilizarea școlilor în direcția reducerii risipei de alimente în timpul repartizării acestora.

Anul viitor, Comisia Europeană va propune o revizuire a cadrului legislativ al schemei Uniunii Europene pentru școli, ca parte a strategiei „De la fermă la consumator”.

Reportaje

Emisiuni

Galerii Foto

Articole Similare