În ultima lună, majoritatea statelor membre au fost scena protestelor fermierilor. Motivele acestor mișcări spontane diferă: de la respingerea reducerii unor subvenții, până la standardele europene de mediu.
Numai că unii fermieri europeni contestă chiar regula de funcționare a Uniunii Europene, respectiv libera circulație a produselor, cerând protecția pieței interne.
Care sunt soluțiile? Cum se poate echilibra orientarea spre piață cu intervenționismul? Invitații emisiuni dau câteva răspunsuri.
Invitati la Rural: prof. univ. Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană, Robert Veress, jurnalist, Profitul agricol.
Jurnal rural european
Fermierii din Uniunea Europeană ar putea să beneficieze de derogări pentru anul 2024 de la regulile politicii agricole comune care îi obligă să mențină anumite zone neproductive. Comisia propune o derogare temporară, parțială, de la standardul de mediu GAEC 8, considerând că agricultorii care dedică 7% din terenul lor arabil culturilor fixatoare de azot (linte, mazăre) și/sau celor secundare sunt eligibili pentru accesarea fondurilor PAC, potrivit unui comunicat al Executivului european.
Culturile secundare sunt plante care cresc între două culturi principale și pot servi ca furaje pentru animale sau ca îngrășăminte verzi. Utilizarea plantelor fixatoare de azot și a culturilor intermediare aduce o serie de beneficii pentru mediu, inclusiv pentru biodiversitatea solului, se mai arată în comunicatul Comisiei. Pentru aceste culturi, nu se vor aplica produse de protecție a plantelor.
Comisia va adopta oficial regulamentul de implementare a derogării, după votul statelor membre.
Propuneri de comerț liber cu Ucraina și Republica Moldova
Executivul european a prezentat, săptămâna trecută, propunerile sale pentru prelungirea liberalizării exporturilor din Ucraina cu încă un an, până în luna iunie 2025, introducând măsuri pentru protecția unor mărfuri agricole din blocul comun. Pentru produsele cele mai sensibile – păsări de curte, ouă și zahăr – este prevăzută o „frână de urgență” care ar stabiliza importurile în piața comună la nivelul mediu din anii 2022 și 2023, informează un comunicat emis de Comisia Europeană. Dacă importurile acestor produse ar depăși volumele de referință, barierele vamale ar fi reinstituite.
În paralel, Comisia propune prelungirea suspendării taxelor la importurile din Republica Moldova, de asemenea, pentru un an, până în iulie 2025. Exporturile a șapte produse agricole ar continua să fie complet liberalizate pentru intrarea pe piața Uniunii Europene: tomate, usturoi, struguri de masă, mere, cireșe, prune și suc de struguri.
Propunerile Executivului de la Bruxelles, care se înscriu în acțiunile de solidaritate cu cele două țări, în contextul agresiunii ruse, vor fi supuse examinării și aprobării de către statele membre și Parlamentul European.
Franța acordă primele concesii fermierilor
Primele decrete promise de guvernul francez condus de Gabriel Attal, pentru a ajuta fermierii, unul referitor la taxele pe motorină și celălalt la compensarea crescătorilor de bovine ale căror efective au fost afectate de boala hemoragică epizootică, au fost publicate în Jurnalul Oficial, transmite Les Echos.
Primul decret va permite fermierilor să solicite în avans 50% din rambursarea parțială a accizei pentru produsele energetice, în special pentru motorina folosită în agricultură. Plățile în avans vor fi posibile în fiecare an, începând cu luna februarie, în perioada 2024 – 2029. Până la apariția noilor reguli, rambursările erau plătite în anul următor celui de achiziție.
Al doilea decret, așteptat în mediul agricol, aprobă compensarea cu până la 90% a cheltuielilor crescătorilor de bovine cu serviciile veterinare și a pierderilor cauzate de mortalitatea animalelor.
Presa franceză scrie că premierul Gabriel Attal a anunţat, în timpul protestelor fermierilor, că renunţă la majorarea treptată a taxelor pe motorină, care ar fi trebuit să intre în vigoare anul acesta.
Ca răspuns la criza agricolă, guvernul de la Paris a promis mai multe acțiuni de sprijin pentru fermieri, iar aceștia au cerut ca promisiunile să se concretizeze până la deschiderea Salonului Internaţional al Agriculturii de la Paris, în data de 24 februarie, și au solicitat emiterea unei legi până în luna iunie.
Germania alocă un miliard de euro din fonduri naționale, pentru creșterea bunăstării animalelor
Germania va aloca aproximativ un miliard de euro, pentru sprijinirea măsurilor de creștere a bunăstării animalelor în ferme, în special în sectorul suinelor, și pentru a contribui la atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii referitoare la Pactul verde european, politica agricolă comună și Strategia „De la fermă la consumator”. Fondurile sunt disponibile prin două scheme de ajutor de stat aprobate săptămâna trecută de Executivul de la Bruxelles.
În cadrul primei scheme, de 675 de milioane de euro, ajutorul va lua forma unor granturi directe care acoperă până la 60% din investițiile eligibile pentru modernizarea spațiilor de creștere a porcilor. Subvenția include și suport acordat fermierilor pentru limitarea densității animalelor și a emisiilor de dioxid de carbon. Programul se va derula până la sfârșitul anului 2030.
Cel de-al doilea pachet de sprijin, care totalizează 325 de milioane de euro, va finanța până la 80% din costurile suplimentare pentru alinierea practicilor de creștere a animalelor la standarde de bunăstare mai înalte, cum ar fi așternut suplimentar, electricitate pentru ventilație, furaje. Această schemă se va desfășura până la sfârșitul anului 2031.
Acord politic pentru „directivele privind micul dejun”
Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord în privința revizuirii standardelor de comercializare aplicabile mierii, sucurilor de fructe, gemurilor și laptelui. Așa-numitele „directive privind micul dejun” cuprind norme comune pentru compoziția, denumirile comerciale, etichetarea și prezentarea produselor, pentru a asigura libera lor circulație pe piața internă și pentru a-i ajuta pe consumatori să aleagă în cunoștință de cauză, transmite un comunicat al Comisiei Europene.
Colegiuitorii au convenit ca directivele revizuite să prevadă următoarele schimbări: indicarea obligatorie a țării de origine, în cazul mierii, creșterea conținutului minim de fructe din compoziția gemurilor, etichetarea sucurilor din fructe corespunzător cerințelor de informare din partea consumatorilor în privința conținutului de zaharuri, etichetare simplificată pentru lapte.
Acordul politic la care au ajuns Parlamentul European, Consiliul și Comisia face în prezent obiectul aprobării oficiale de către colegiuitori. După intrarea în vigoare, care are loc la 20 de zile de la publicarea textului final, statele membre vor dispune de 18 luni pentru a transpune noile dispoziții în legislația națională și de încă 6 luni până la aplicarea în întreaga Uniune.