Piața europeană a laptelui ar putea suferi tulburări majore odată cu dispariția cotelor de lapte, în 2015, susțin unii analiști ai domeniului. Piața unică nu a fost lipsită de probleme de-a lungul timpului, provocate fie de supra-producția din unele state, fie de diferența de competitivitate, deci și de preț.
Încercări de reglementare au tot existat și astfel a apărut așa numitul ”Pachet al laptelui”, aplicat în 2012 și observatorul european al laptelui, lansat în aprilie 2014. În iunie anul acesta, statele membre ale Uniunii Europene nu s-au putut pune de acord privind viitorul pieței laptelui, aflată în criză din 2009, atunci când s-a decis creșterea cu 1% a cotelor de lapte, anual, până în 2015, când ele vor dispărea complet.
În statele vestice, lăptarii s-au pomenit că le scade prețul vertiginos; în țările estice, mai puțin competitive, fermierii se tem că de la anul, când producția e liberă, nerestricționată de cote de producție, vor fi inundați la propriu de lapte din Germania sau Austria, de exemplu.
Pe acest fond, comisarul european pentru agricultură Dacian Ciolos a mizat pe o reglementare de la sine a pieței și pe apariția de structuri create în statele membre care să-i ajute pe lăptari să-și negocieze prețurile. Ele sunt acum obligatorii în 12 state (printre care și România). Numai că acest lucru nu e de ajuns.
În iunie, cum nu s-a putut ajunge la un acord între miniștrii agriculturii, așa că Germania a dorit să se discute din nou.
Care au fost temele, eventual și soluțiile propuse? Printre altele, a fost propusă reintroducerea, într-un mod ”delicat”, a cotelor de lapte, pentru reglementarea pieței. Sunt state membre ale UE care și-au depășit cota de lapte și trebuie să plătească penalități, iar statele care au produs în cotele stabilite nu sunt de acord ca statele care au depășit cota să nu plătească.
Pe acest fond, România nu pare a avea o situație de invidiat, pentru că producătorii români de lapte sunt încă ”la început” în raport cu cei din statele vestice. Deocamdată costurile de producție sunt mari, subvențiile mai scăzute, iar acest lucru se reflectă în prețul final. E adevărat că producătorii de lapte pot fi susținuţi de Uniunea Europeană, după cum spune comisarul pentru agricultură Dacian Cioloș:”România are toate instrumentele necesare din partea Uniunii Europene, atât în sistemul de plăți directe, cât și în programul de dezvoltare rurală, prin care să se asigure că producătorii de lapte pot fi susținuți pentru a face față eliminării cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2015”.
”Există, dincolo de plățile directe normale, posiblitatea de a aloca anumite subvenții specifice pentru sectorul laptelui și există în programul de dezvoltare rurală instrumente, inclusiv posibilitatea de a face un subprogram pentru sectorul laptelui, de ce nu, așa cum înțeleg că este vorba să fie făcut pentru sectorul pomicultură, pentru a susține financiar prin investiții sau prin alte mijloace financiare pe cei care doresc într-adevăr să rămână pe piață”, după cum spune Dacian Cioloș.
Despre viitorul producătorilor de lapte din Uniunea Europeană în contextul schimbărilor care apar în domeniu de la 1 ianuarie 2015 discutăm în emisiunea ”Rural” cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.
