AcasăAgricultură de precizie? Digitalizare? Cum e în România

Agricultură de precizie? Digitalizare? Cum e în România

Pentru 75% dintre fermierii români telefonul mobil este un instrument nelipsit în fiecare zi, însă doar 17% dintre fermieri folosesc un software pentru administrarea fermei, arată un studiu realizat o companie agricolă digitală.

Fermierii din Europa de Est şi Franţa aleg telefoanele mobile într-o proporţie extrem de ridicată, în timp ce fermierii italieni folosesc extrem de rar smartphone-uri (telefoane inteligente), alegând în schimb computerele, laptopurile şi tabletele. Pentru 75% dintre fermierii români care au răspuns sondajului, telefonul mobil este un instrument nelipsit în fiecare zi.

Studiul mai arată că 49,5% dintre respondenţii din România folosesc ca principal instrument de ţinere în evidenţă a terenurilor şi lucrărilor agricole o agendă, 20% programele de tip Excel, 13,5% declară că nu consideră ca au nevoie de astfel de instrumente, în timp ce doar 17% folosesc un program informatic sau o aplicaţie dedicată pentru administrarea fermei. În comparaţie cu situaţia din România, 44% dintre fermierii francezi şi 40% dintre cei germani utilizează un software sau o aplicaţie de management al fermei.

Dezbatem chestiuni legate de agricultura de precizie și digitalizarea acestui domeniu cu Mirela Scarlat, Senior Manager al TMT PR.

Și tot în emisiunea de astăzi discutăm despre schimbarea Politicii Agricole Comune, de această dată despre noi avantaje pentru tinerii fermieri. De la Bruxelles ni se alătură corespondentul RFI Mihaela Gherghișan.

Jurnal Rural

Ministrul Agriculturii crede că în două luni va avea situația exactă a terenurilor deţinute de străini în România. Petre Daea anunță că noua lege privind vânzarea terenurilor e aproape gata.

”E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta, pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective”, spune Petre Daea.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, din 2013 până în 2016 numărul exploataţiilor agricole din România a scăzut cu 5,7%, iar suprafaţa agricolă utilizată s-a redus cu 4,2%.În 2016, mai mult de jumătate din totalul de 3,4 milioane de exploataţii agricole aveau sub 1 ha şi lucrau numai 5,1% din suprafaţa agricolă. În acest timp, doar 0,5% din ferme aveau peste 50 ha şi exploatau mai mult de jumătate din toată suprafaţa agricolă utilizată în România.Datele INS mai arată că, din punct de vedere al modului de deţinere a suprafeţei agricole utilizate, peste 61,4% din aceasta era, în 2016, în proprietatea celor care o exploatau, incluzând aici şi terenul comun, iar 28,7% erau terenuri luate în arendă.

AFIR dă bani pentru comasarea pământurilor

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță lansarea unei noi sesiuni de primire a solicitărilor de finanțare prin intermediul submăsurii 6.5 ”Schema pentru micii fermieri” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare este deschisă până în 11 mai 2018, ora 16.00.

”Încercăm să încurajăm comasarea terenurilor agricole pentru creșterea productivității și competitivității în acest sector. Consolidarea exploatațiilor agricole va permite mai multor solicitanți accesul la finanțări europene pentru investiții și, totodată, va asigura un venit mai mare fermierilor care transferă exploatația”, spune Daniel Crunțeanu, director general adjunct al AFIR.

Fondurile europene disponibile pentru această sesiune de primire a cererilor de finanțare sunt în valoare de peste 12 milioane de euro. Pragul de calitate lunar stabilit pentru intervalul 8 ianuarie – 8 februarie  este de 25 de puncte și scade treptat până la pragul minim de 3 puncte în ultima lună a sesiuni (11 aprilie – 11 mai).

Sprijinul public nerambursabil se acordă sub formă de plată anuală începând cu anul semnării contractului de finanțare și până la data de 31 decembrie 2020.

Valoarea sprijinului ajunge până la 1.500 de euro/ an și reprezintă 120% din suma anuală pe care fermierul a primit-o în ultimul an în cadrul Schemei simplificate pentru micii fermieri din Pilonul I (plăți directe către fermieri).

Oaia se promovează la Iași. Și Buzău

Ministrul Agriculturii merge la Iași într-o nouă etapă a programului său de promovare a consumului de carne și produse din carne de oaie. Este vorba de caravana campaniei naționale de informare și promovare ”Alege oaia!”.

Petre Daea spune că scopul este păstrarea tradițiilor locale privind obiceiurile gastronomice de preparare a cărnii de oaie, creșterea consumului de produse din carne de oaie, sprijinirea crescătorilor autohtoni de ovine și înființarea la nivel național a unei piețe de Gross. De asemenea, la nivel județean se urmărește constituirea de magazine destinate comercializării cărnii și a produselor din carne de oaie.

Ca și la alte acțiuni similare, cei care vor merge să vadă expoziția itinerantă vor putea gusta tocăniță de oaie, pastramă, cârnați și brânzeturi, în 16 standuri special amenajate. La eveniment vor fi prezenți și producători locali de vinuri.

Să mai spunem că în perioada 3 – 4 februarie, caravana Campaniei ”Alege oaia!” va fi la Buzău.

Modificare PAC – termene la București

Autoritățile, alături de fermieri, se pregătesc de schimbarea Politicii Agricole Comune, așa că șefii din Ministerul Agriculturii au avut recent două dezbateri despre viitorul domeniului, inclusiv cel al subvențiilor pentru fermieri.

Întâlnirile au plecat de la ideile anunțate într-o comunicare a Comisiei Europene privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii. Să amintim că oficialii de la Bruxelles vorbesc de flexibilitatea de implementare a PAC la nivel de stat membru, astfel că țările vor trebui să elaboreze planuri strategice privind PAC; de convergența externă a plăților directe, ceea ce înseamnă reducerea diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește sprijinul PAC și despre asigurarea unui sprijin echitabil și mai bine orientat pentru venitul fermierului, așa numita convergența internă.

În plus, Comisia Europeană vrea un accent mai puternic pe cercetare, inovare, formare și utilizarea serviciilor de consiliere; îmbunătățirea protecției mediului și acțiuni climatice; reînnoirea generațiilor de fermieri și gestionarea riscurilor.

Iar pentru ca România să nu rămână pe dinafară, ministrul Daea le cere celor implicați direct sau doar interesați să transmită contribuții scrise față de aspectele cheie din Comunicarea Comisiei, până cel târziu la data de 2 februarie 2018, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România față de documentul Comisiei.

Reportaje

Emisiuni

Galerii Foto

Articole Similare