Comisia Europeană cere o mai mare responsabilitate din partea țărilor membre în alegerea modului în care investesc finanțarea din cadrul PAC. Schimbările discutate în Politica Agricolă Comună urmăresc mai multe avantaje pentru tinerii fermieri.
La nivelul Uniunii, mai puțin de 6% dintre fermieri sunt mai tineri de 35 de ani, iar Comisia crede că sprijinul pentru noile generații de agricultori ar putea fi combinat cu stimulente adecvate care să faciliteze retragerea celor mai în vârstă, dar și transferul de cunoștințe între generații.
De asemenea, Comisia Europeană cere o mai mare responsabilitate din partea țărilor membre în alegerea modului în care investesc finanțarea din cadrul PAC și a destinației banilor.
Legat de convergența internă, adică un sprijin echitabil și mai bine orientat pentru veniturile fermierilor, Comisia propune o plafonare a plăților directe, care să țină seama de forța de muncă; introducerea plăților degresive, ceea ce înseamnă reducerea sprijinului pentru fermele mari, în același timp cu o plată redistributivă, care vizează fermele mici și mijlocii, dar și orientarea sprijinului către adevărații fermieri, adică aceia care chiar trăiesc din activitățile agricole.
În emisiunea Rural dicutăm cu Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, unul dintre cei care discută viitorul PAC la Bruxelles.
Jurnal Rural
Plec la Bruxelles, la o întâlnire cu comisarul european pentru Agricultură, anunță ministrul Petre Daea. El spune că va discuta cu comisarul despre subvențiile fermierilor și ce se va întâmpla după 2020, odată cu modificarea Politicii Agricole Comune.
”Merg la Bruxelles, la întâlnire cu comisarul Phil Hogan. Vom discuta măsura de bunăstare porc și pasăre, am modificat PNDR măsurile respective în așa fel încât să ne ducem mai departe. Am luat de acolo de unde zăceau banii și i-am mutat pentru această măsură”, spune ministrul Daea.
Banii care au ajuns la plățile pentru bunăstarea animalelor au fost transferați, anul trecut, din suma prevătută în PNDR pentru înființarea unui fond mutual.
De asemenea, Petre Daea a anunțat că va discuta cu comisarul european pentru agricultură despre subvențiile fermierilor și ce se va întâmpla după 2020, odată cu modificarea Politicii Agricole Comune. ”Privind cercetarea, cer să avem în construcția PAC post 2020 o filă separată în buget pentru cercetare având în vedere schimbările climatice”, a mai spus ministrul agriculturii.
APIA, același calendar pentru plata subvențiilor
Termenul limită pentru depunerea cererilor unice de plată la APIA este 15 mai, același ca și pentru campania APIA 2017, a anunțat Petre Daea. Ministrul agriculturii spune că nu vrea să se înregistreze nicio zi de întârziere pentru ca subvențiile să le fie acordate la timp fermierilor.
Șeful de la agricultură amintește că 2017 a fost primul an în care fermierii crescători de animale au încasat avansul din subvențiile cuvenite. Concret, a fost vorba despre un avans de 70% din sprijinul cuplat pentru ovine și caprine. Crescătorii de ovine și caprine au încasat un avans de 16 euro/cap de animal.
Revenind la plata subvențiilor anul acesta, între 1 iunie și 1 iulie se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora și transmiterea eșantioanelor. Până la 1 octombrie se face controlul la fața locului; din 15 octombrie începe plata avansului din subvenții, iar din 1 decembrie până la 31 martie anul următor se face plata regulară a subvențiilor.
Bazna și Mangalița, rețete bănoase pentru crescători
Ministerul Agriculturii vrea să revigoreze rasele românești de animale, parte a unui proiect de ”zootehnizare” a domeniului, iar guvernul a aprobat o schemă de sprijin financiar pentru crescătorii de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa. Durata programului este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul acesta este de 4,6 milioane de lei.
Fermierii care vor să intre în acest program vor primi gratuit purcei din cele două rase, trebuie să îi crească în condiții bine stabilite, cu un anumit tip de hrană și apoi să îi dea unui abator, contra unei sume considerate de guvern îndestulătoare. La această schemă de ajutor participă, pe baze contractuale, furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, crescătorii de porci din aceste rase şi procesatorii, pentru prelucrarea şi conservarea cărnii.
Concret, cine vrea va primi gratuit un număr par de purcei, minim 2 şi maxim 10, pentru creştere, îngrăşare şi livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens. Suma primită de fermieri se calculează prin înmulţirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.
Una din condiții este ca acela care va crește purcei din cele două rase să livreze minimum 50% din purceii primiţi la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minim 130 kg/cap. De asemenea, el trebuie să folosească doar anumite furaje, o altă obligație privindu-i pe cei care furnizează purceii, ei trebuind să dovedească, prin registrul genealogic, puritatea rasei.
A apărut un nou focar de pestă porcină africană
Pesta porcină africană a reapărut în România, în localitatea Micula, în judeţul Satu Mare, iar singura cale de a preveni îmbolnăvirea animalelor este respectarea cu stricteţe a unor măsuri de protecţie la venirea în contact cu animalele sănătoase, potrivit Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine.
Pesta porcină africană este o boală virală, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de 100% și afectează speciile domestice şi sălbatice de porcine, de toate vârstele şi sexele, având o perioadă de incubaţie de 3-15 zile în mod obişnuit sau de 3-4 zile în formă sa acută. Una dintre problemele legate de depistarea bolii este că nu există un semn specific care să indice prezenţa bolii – chiar şi mortalitatea ridicată a animalelor reprezintă doar un indiciu că este vorba de pestă porcină africană.
Primul focar de pestă porcină africană a fost confirmat în 2017, în România, la porcii dintr-o gospodărie de la periferia municipiului Satu Mare, iar ancheta epidemiologică efectuată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a arătat că virusul ar fi fost introdus în ţară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate provenite din Ucraina.
Subvenția la motorină, mai mare
Ministerul Agriculturii vrea să le dea fermierilor peste 320 de milioane lei pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, arată un proiect pus în dezbatere pe site-ul ministerului. Începând cu anul 2015 se aplică schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, respectiv prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, care se acordă sub formă de rambursare.
În acest timp, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că până la 31 ianuarie inclusiv se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie – 31 decembrie 2017. Ajutorul de stat înseamnă acum 1,7 lei/litru.