Cât de ”tradițional” și ”natural” mai este satul românesc?

În această ediție a emisiunii discutăm despre ce mai înseamnă satul care se tot modernizează de mulți ani, despre păstrarea lucrurilor bune și despre schimbarea, inclusiv a mentalităților și modului de trai, care nu întodeauna se dovedește benefică.
Societatea românească încearcă cu disperare se pare de ceva vreme să se regăsească, apelând cu încăpățânare la ”tradiții și obiceiuri”. Conceptele se transformă însă tot mai mult într-o găselniță de marketing, folosită de marile lanțuri de magazine pentru a spori vânzările, ținând cont de apetența societății moderne pentru produsele naturale.

Numai că este greu de crezut că majoritatea produselor vândute sub această marcă, sau cele eco și bio, chiar se pot încadra în acest tipar. Producția industrială, chiar făcută după rețete înregistrate, nu poate fi sută la sută ”tradițională”, ținând cont numai de volum, de exemplu. În plus, verificările sunt de multe ori anemice sau chiar inexistente, așa că România a ajuns să fie invadată de mâncare care mai de care mai ”tradițională” și ”naturală”.

Dincolo de aceste aspecte, discutăm despre schimbările de esență în lumea satului, care încă mai reprezintă, în ciuda depopulării, cam jumătate din populația României.

Invitați sunt Mirel Bănică, cercetător în domeniul antropologiei religiei la Academia Română, și Gabriel Gherghescu, realizator la TVR al emisiunii ”Viața Satului”.