Teme fierbinți pe agenda organizațiilor agricole

Seceta

Seceta, elaborarea Planului Național Strategic și consultarea publica lansată de  Comisia Europeană pe tema zonei rurale sunt trei subiecte prezente pe agenda organizațiilor agricole in aceasta toamna. Felul in care vor arată politicile publice europene și naționale vor influența activitatea și eficienta a milioane de fermieri din România și Uniunea Europeană. 

Invitati: Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), Mihaela Gherghisan, corespondent RFI  la Bruxelles.

Jurnal Rural

Termen-limită pentru cereri de despăgubiri pentru secetă

Mâine, 15 septembrie, este termenul limită pentru depunerea cererilor de solicitare a ajutorului de stat de către fermierii care au înregistrat pierderi la culturile agricole înființate în toamna anului 2019, ca urmare a secetei. Până la mijlocul săptămânii trecute, peste 14.400 de cereri fuseseră depuse la APIA, pentru o suprafață calamitată de aproape 283.000 de hectare, din totalul de aproximativ 34.700 de fermieri afectați de seceta pedologică, conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Grup de lucru pentru asigurările agricole

Săptămâna trecută, reprezentanții Ministerului Agriculturii s-au întâlnit cu oficiali ai Autorității de Supraveghere Financiară, într-o rundă de discuții pe tema asigurărilor din domeniul agricol. Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat, cu această ocazie, că foarte puține companii de asigurări au în portofoliu produse destinate agricultorilor. Oficialii celor două instituții au convenit organizarea unui grup de lucru format din asigurători, reprezentanți ai marilor organizații de fermieri, ai Uniunii Naționale de Asigurare și Reasigurare din România, precum și din experți ai MADR. Această echipă mixtă de specialiști va avea ca obiectiv îmbunătățirea mecanismului de asigurare a culturilor agricole.

Reguli noi pentru vânzarea terenurilor agricole

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se va face, începând din 13 octombrie 2020, după reguli noi, semnalează Deloitte într-o opinie dată publicității săptămâna trecută. Printre acestea: dreptul de preempțiune acordat mai multor categorii de potențiali cumpărători și aplicarea unui impozit considerabil, de 80%, pe câștigul obținut din vânzare, dacă aceasta are loc la mai puțin de opt ani de la cumpărare. Experții companiei de consultanță cred că noua lege, Legea nr. 175/2020, pentru care sunt așteptate și normele metodologice de aplicare, „va duce, inevitabil, la creșterea prețului terenului”, ca urmare a restricțiilor impuse cu privire la cumpărător și a impozitului introdus la nivelul vânzătorilor. Legea prevede că la vânzarea unui teren, primul drept de preempțiune revine co-proprietarilor și rudelor, iar următoarele două, proprietarilor de investiții agricole realizate pe acel teren sau pe terenurile vecine ori arendașilor, în anumite condiții. Tinerii fermieri beneficiază de al patrulea drept de preempțiune, fiind urmați de institute de cercetare, vecini și alte instituții ale statului.

Noile reglementări au implicații pozitive, precum favorizarea comasării terenurilor și consolidarea exploatațiilor agricole din România, consideră consultanții Deloitte, însă vin la pachet și cu efecte adverse, descurajând investițiile în domenii care necesită suprafețe mari de teren.

 

Stiri europene:

Letonul Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executivului Uniunii Europene, este propunerea președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru preluarea portofoliului de comerț, după demisia lui Phil Hogan. Dombrovskis va avea un rol major în acordurile agro-comerciale cu mize mari, care se negociază la nivelul Uniunii Europene. El va conduce discuțiile legate de perioada post-Brexit și va trebui să câștige încrederea partenerilor de discuții din sectorul agroalimentar european.

Germania a confirmat, săptămâna trecută, un caz de pestă porcină africană la un porc mistreț, lângă granița cu Polonia a landului Brandenburg. Ministrul german al agriculturii a declarat că Germania este pregătită să facă față situației și a anunțat introducerea unor măsuri stricte, pentru a evita orice contaminare, și activarea unui plan de gestionare a crizelor, care vizează, în principal, populațiile de porci sălbatici. La nivelul Uniunii Europene, Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară, a început o campanie cu rolul de a contribui la stoparea răspândirii pestei porcine africane în sud-estul Europei.

În România, potrivit ultimei actualizări publicată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în ultima decadă a lunii iulie, pesta porcină africană evolua în 155 de localități, din 29 de județe, și existau 272 de focare. În alte 12 județe, fuseseră diagnosticate doar cazuri la mistreți.

 

Săptămâna trecută, ANSVSA a confirmat un caz de infecție cu virusul denumit boala limbii albastre, la o ovină dintr-o exploatație nonprofesională din județul Vâlcea și a anunțat că au fost impuse restricții privind circulația animalelor și măsurile specifice privind controlul bolii. Infecția a mai evoluat în România în perioada 2014-2015. Grecia a notificat, de asemenea, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor, semnalând apariția virusului bluetongue la câteva ferme de ovine și caprine. Infecția este prezentă și în câteva ferme din Macedonia, și în Belgia, la bovine.

 

În Franța, dezbaterile privind reautorizarea neonicotinoidelor, o clasă controversată de pesticide, sunt în plină desfășurare. Miza este salvarea industriei sfeclei de zahăr, transmite platforma europeană euractiv.com. Proiectul de lege înaintat de guvernul francez autorizează o derogare de la interzicerea insecticidelor neonicotinoide și vine la scurt timp după ce a anunțat acordarea unui sprijin de 30 de miliarde de euro pentru tranziția ecologică. Decizia guvernului francez a stârnit reacții adverse din partea unor ONG-uri și a Verzilor din Parlamentul European.