Anunțul Comisiei Europene de reducere, în viitorul exercițiu bugetar, a banilor care vor fi folosiți pentru agricultura comunitară, stârnește valuri de nemulțumire și mai toată lumea se așteaptă la negocieri și nu doar la anunțuri.
Ministrul francez al agriculturii şi alimentaţiei respinge propunerea Comisiei Europene de reducere cu 5% a banilor destinați politicii agricole comune. Franţa ”nu poate accepta” măsurile de reducere a bugetului PAC cu 5% pentru a compensa ieşirea Marii Britanii din UE şi alte priorităţi noi de finanţare, a spus oficialul de la Paris, care anunță că va analiza propunerile ”în profunzime”, în încercarea de a constitui un punct de plecare pentru negocieri. Iar poziția nu e una singulară, după cum aflăm de la corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.
Să mai spunem că fermierii români ar putea primi un plus de 4 sau 5 euro pe hectar, la capitolul plăți directe, adică Pilonul 1 din PAC. Anunțul a venit de la eurodeputatul Daniel Buda, din Comisia pentru Agricultură, care spune ”pentru asta ar trebui sa-i mulțumim comisarului Hogan de la agricultură și comisarului pe buget Oettinger. Nu știm cât va fi creșterea, poate 4-5 euro pe hectar, dar la cele 9 milioane de hectare vor fi câteva zeci de milioane de euro care vor intra în România”, spune Daniel Buda.
În continuare vă invit să mergem în județul Alba, în comuna Șugag, unde un tânăr, Sorin Jinar, a folosit banii europeni pentru a își deschide un service auto. Nu a fost singura sa afacere, a mai încercat și un atelier meșteșugăresc, numai că nici nu găsea meseriași și nici nu reușea să vândă ceea ce producea. Așa că a închis atelierul și a rămas doar cu service-ul auto. Când mă pregăteam să îmi iau rămas bun, el a venit cu o propunere – să îmi mai prezinte pe cineva care se pricepe la luat fonduri europene, tot în comună, dar la alt nivel. Și așa l-am întâlnit pe Constantin Jinar, care e tatăl lui Sorin, și ocupă, de mulți ani, postul de primar în Șugag.
Jurnal Rural
Termenul limită de depunere a Cererilor Unice de Plată, în cadrul Campaniei 2018, este data de 15 mai, inclusiv, conform Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Anunțul vine de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură și confirmă declarații anterioare ale ministrului Petre Daea. Până la acest moment au fost depuse peste 715.0oo de cereri pentru o suprafaţă mai mare de 5,14 milioane de hectare. Fermierii pot depune o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă deţin suprafeţe de teren în localităţi sau judeţe diferite. Pentru suprafaţe mai mari de 50 hectare de teren agricol cererile se depun la centrele judeţene ale APIA, iar în cazul în care se care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol cererile se depun la centrele locale.
APIA precizează că fermierii trebuie să se prezinte la data şi ora la care sunt programaţi conform invitaţiei primite pentru a putea utiliza eficient timpul rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018.
Nu ratați un plus de bani!
Fermierii care lucrează între 1 și 30 hectare au dreptul să ceară plata redistributivă, care se adaugă plății pe suprafață. Măsura este una care vrea să încurajeze comasarea terenurilor, pentru mai multă eficiență.
Există două categorii la plata redistributivă – între 1 și 5 hectare și între 5 și 30 hectare. Valoarea sumelor pe care fermierii le pot încasa în plus este, de obicei, de circa 50 euro/ha pentru intervalul 5 – 30 hectare și de numai 5 – 6 euro pentru cei din intervalul 1 – 5 ha.
Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unica și se acorda gradual pentru primele 30 de ha ale exploatației agricole, indiferent de suprafața acesteia.
Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care și-au fragmentat exploatațiile după data de 18 octombrie 2011 doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă și nici fermierii ale căror exploatații sunt rezultatul fragmentării respective. Această împărțire este considerată condiție artificială creată pentru a determina eligibilitatea cererii de plată pentru plata redistributivă.
Măsurile de mediu aduc fonduri în plus
Fermierii care doresc să încaseze sprijin financiar pe domeniul dezvoltării rurale au la dispoziție trei noi măsuri, legate de agricultura ecologică și de agricultura făcută în zonele cu constrângeri naturale. Este vorba de măsura 10 – Agro-mediu și climă, măsura 11- Agricultură ecologică și măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, în cadrul PNDR 2014 – 2020.
APIA îi sfătuiește pe fermieri să verifice în Registrul Agricol situația terenului pe care îl utilizează la primăria unde îl au înregistrat. De asemenea, fermierii care au animale în exploatație trebuie să se asigure că datele aferente acestora sunt actualizate în Registrul Național al Exploatațiilor.
Bani pentru tomate în solarii
Cultivatorii de tomate în sere și solarii, care anul trecut au accesat sprijinul cuplat și au fost declarați eligibili, vor primi în acest an o sumă considerabilă – peste 7.000 de euro pe hectar. Suma este mai mare față de anul trecut, când cuantumul a fost de aproximativ 6.300 de euro pe hectar.
Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării a 85 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă.
Fermierii vor avea obligația ca până la 31 decembrie 2018 să depună documentele specifice fiecărui tip de cultură. Dovada comercializării legumelor o constituie facturile sau filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.
Unitățile de industrializare care cultivă castraveți în sere sau solarii proprii fac dovada procesării producției proprii până la 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.
Nu sunt eligibile la plată suprafețele de sere sau solarii în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.
Sprijinul cuplat este o plată directă care se acordă fermierilor pentru unele sectoare, culturi și specii de animale afectate de anumite dificultăți și care sunt considerate importante pentru România din motive economice, sociale și de mediu.
Ajutor european pentru oieri
Un ajutor european de 15.000 de euro este pus la dispoziția crescătorilor de animale, ovine și caprine, ale căror ferme au fost atacate de sălbăticiuni. Vestea este adusă de europerlamentarul român Daniel Buda, care spune că a fost adoptat un raport care privește o serie de ajutoare pentru sectorul ovinelor și caprinelor. Acest document care devine rezoluție a Parlamentului European propune o serie de ajutoare pentru oieri, inclusiv în cazul în care stânele le sunt atacate de sălbăticiuni.
Printre propuneri sunt: dezvoltarea subvențiilor în acest sector, aspect extrem de important pentru creșterea eficienței și a competitivității în producție, pentru îmbunătățirea calității produselor și pentru creșterea autonomiei aprovizionării cu carne de oaie în UE – toate acestea fiind în concordanță cu obiectivele UE de dezvoltare a eficienței și de îmbunătățire a calității.
De asemenea, se are în vedere menținerea, prin plăți directe, a sprijinului pentru crescătorii de ovine și caprine.
Potrivit raportului adoptat în Parlamentul European, în Europa, în ceea ce privește sectorul ovinelor, Regatul Unit al Marii Britanii se află pe primul loc, urmat de Spania, Grecia și România. În ceea ce privește sectorul caprinelor, Grecia se află pe primul loc, urmată de Spania și România.