Fermierii români loviți de secetă, confruntați cu scăderea producției și a randamentelor la hectar, sunt mai puțin preocupați de noua politică agricolă comună (PAC). Lipsa cadastrului, concentrarea terenurilor și subvențiile sunt subiecte la care se așteaptă soluții. Din păcate, realizarea planului național strategic, care va trebui să definească direcțiile de dezvoltare care vor fi finanțate prim fonduri europene, se află în întârziere.
Invitaţi: Nicu Vasile, președinte LAPAR, Florin Constantin, consultant agrobusiness, Mihaela Ghergişan, corespondent RFI la Bruxelles.
Jurnal Rural
România își propune să realizeze o rețea națională de colectare a produselor agricole. Anul viitor, este prevăzută începerea construcției a opt depozite strategice, în fiecare regiune a țării, a anunțat ministrul Agriculturii Adrian Oros, potrivit Mediafax. Proiectul este inclus în Planul național de reziliență, care va fi susținut financiar de Uniunea Europeană.
În cadrul planului european, România a solicitat finanțare pentru rețeaua națională de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești în valoare de 750 de milioane de euro, iar pentru reabilitarea rețelei de irigații s-a cerut o alocare de 6,5 miliarde de euro.
Plăți în avans pentru fermieri
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA) a autorizat plata a aproximativ 135 milioane euro pentru 30.000 fermieri, reprezentând sumele în avans în cadrul schemelor de plăți directe și al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale. Anul trecut, APIA a plătit bumai 71 de milioane de euro pentru 25.891 de fermieri, a precizat ministrul agriculturii. Acesta a precizat că tot prin intermediul APIA au fost făcute plăți în cadrul programului național apicol, dar și pentru pagubele generate de secetă.
Controverse pe marginea vânzării de produse de panificație neambalate
Peste trei milioane de produse de panificatie trec, zilnic, prin sute de mâini, fiind, în felul acesta, expuse la contaminarea cu noul coronavirus, se arată într-o analiză de specialitate. Printre produsele alimentare care nu pot fi dezinfectate şi care pot reprezenta o sursă de transmitere a virusului Covid se află şi pâinea neambalată, consideră unii specialişti. În plus, produsele neambalate nu dispun de etichete pe care să fie prezentate ingredientele din care sunt fabricate.
În acest context, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a lansat în dezbatere publică un ordin care își propune să pună la adăpost consumatorii de posibile riscuri. Ordinul ANPC prevede, printre altele, obligaţia profesioniştilor de a asigura informaţiile privind prezenţa unor substanţe sau produse care pot cauza alergii sau intoleranţă în produsele alimentare neambalate.
Vot în Parlametul European privind „friptura” din plante
Săptămâna aceasta, parlamentarii europeni vor decide dacă interzic produselor pe bază de plante să utilizeze termeni precum „friptură”, „cârnați”, „escalop” și „burger”, relatează Financial Times, preluat de Mediafax. În Uniunea Europeană, dezbaterile privind înlocuirea termenilor “burgeri”' și “cârnați” cu „discuri” și „batoane” vegane se intensifică înainte de votul parlamentarilor europeni. Măsura a fost susținută de industria cărnii și cea zootehnică și a câștigat sprijinul comisiei de specialitate a Parlamentului European. În ultimii ani, consumul de mâncare de tip vegan a crescut fiind stimulat de produse care imită aspectul și gustul cărnii adevărate.
Grâul, creștere de preț pe piața internațională
Preţul grâului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani ca reacţie la deficitul de precipitaţii, la temerile privind insecuritatea alimentară generate de pandemie şi măsurile de carantină impuse la nivel mondial, notează Wall Street Journal, preluat de Mediafax. Seceta şi căldura extremă din principalele ţări producătoare sunt factorii care stau au dus la creşterea prețului. Principalii producători din regiunea Mării Negre, inclusiv Rusia, Ucraina și Kazahstan, vând grâu cu aproximativ 246 dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2019. Prețurile futures tranzacționate pe bursa specializată de la Paris au fost de 199 de euro pe tonă, echivalent cu 234 dolari pe tonă, ceea ce reprezintă o creștere cu 9,5% din luna august.
Iată și o serie de informații europene pe scurt.
Recent, a fost adoptată strategia Uniunii Europene privind substanțele chimice, document care își propune să abordeze efectele cumulative și combinate ale substanțelor chimice, inclusiv a pesticidelor. Studiile de biomonitorizare umană arată că în sângele uman și în țesutul corpului se găsesc tot mai multe substanțe chimice periculoase, inclusiv anumite pesticide și biocide, se arată în strategie.
În Franța, parlamentarii au aprobat un proiect de lege care permite producătorilor de sfeclă de zahăr să folosească pesticide. Aceste substanțe pot fi utilizate doar pe baza unor derogări obținute de la Comisia Europeană.
În Irlanda, președintele Asociației Fermierilor a cerut procesatorilor de lapte să plătească un preț echitabil producătorilor. Ar trebui să aibă loc o creștere a prețului laptelui cu cel puțin un eurocent pe litru, în special de la procesatorii care au plătit sub prețurile medii”, a declarat șeful fermierilor irlandezi.
În Italia, un acord privind prețul laptelui în regiunea Lombardia a dat naștere la controverse. Esențial pentru producătorii de brânză, acordul a fost semnat între două asociații ale crescătorilor de vite italieni și o companie a grupului francez Lactalis. Cu toate acestea, reprezentanții altor asociații de fermieri au declarat că noile contracte nu sunt în conformitate cu tendințele pieței și riscă să pună în dificultate sectorul de producere a laptelui.
