Fără strategie comună a eurodeputaților, greu pentru agricultura din România în viitor

Eco-schemele vor înlocui actuala plată pe înverzire și plățile compensatorii

Comisarul european pentru agricultură avertizează că nu sunt negociabile schemele de plată pe suprafață care privesc mediul și clima. Este vorba despre eco-schemele pe care fermierii români le vor putea solicita în noua Politică Agricolă Comună.

Phil Hogan le-a spus miniștrilor agriculturii din UE că orice încercare de a dilua ambițiile politicii de a aborda problemele legate de mediu și climă este respinsă. Concret, eco-schemele vor înlocui actuala plată pe înverzire și plățile compensatorii acordate pe măsura de agro-mediu din PNDR 2020.

În acest context, cunoscând că banii pentru agricultură vor fi mai puțini în noul exercițiu financiar, cum se va descurca agricultura românească? Ce se întâmplă cu fondurile europene destinate investițiilor? Răspunsul vine de la Adrian Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

De la București, să trecem la Parlamentul European, acolo unde lucrează cei care pot ajuta la stabilirea unei direcții clare a agriculturii locale. Eurodeputatul Daniel Buda va fi probabil singurul membru plin român al comisiei de agricultură din noua legislatură.

Ambiția sa este de a contribui la o reformă a PAC echitabilă și pentru fermierii românii, în care să se regăseasca atât subvenții mai robuste - celebra convergență, cât și fondurile alocate unui nou concept: noul fermier. Daniel Buda vrea să împiedice și încercarea ecologiștilor europeni de a retrimite proiectul de reformă la Comisia Europeană, ceea ce nu ar face decât să amâne în mod periculos discuțiile, după cum i-a spus Mihaelei Gherghișan.

Cât privește intenția de a face agricultura ”mai verde”, să notăm că trei sferturi dintre români înțeleg prin agricultura bio/ecologică produsele sănătoase, fără aditivi sau chimicale. Asta arată un studiu online realizat de iVox în luna martie, la comanda World Vision România. Rezultatele sondajului arată că majoritatea respondenților se referă mai degrabă la mituri care fac deja istorie în domeniul alimentației decât la realități dovedite științific, după cum spune reprezentanta World Vision România, Crenguța Bărbosu.