„De la fermă la furculiță” și biodiversitatea, noile strategii ale Uniunii Europene

„De la fermă la furculiță”

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a adoptat strategia „De la fermă la furculiță” și cea privind biodiversitatea, părți fundamentale ale Pactului verde european.
Principalele ținte ale strategiei „De la fermă la furculiță”, pentru următorii ani:

- o reducere cu 50% a utilizării și a riscului pesticidelor,
- o reducere cu cel puțin 20% a utilizării îngrășămintelor,
- o reducere cu 50% a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură,
- atingerea obiectivului de a consacra agriculturii ecologice 25% din terenurile agricole,
- îmbunătățirea etichetării pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor în materie de informare cu privire la alimente.

Strategia privind biodiversitatea Europei prezintă măsuri pentru redresarea declinului biodiversității, până în 2030, inclusiv transformarea a cel puțin 30% din terenurile și mările Europei în zone protejate și, pentru cel puțin 10% din suprafața agricolă, se urmărește revenirea la elemente de peisaj bogate în diversitate. Câteva cifre care au determinat fundamentarea strategiei privind biodiversitatea: un milion din opt milioane de specii (plante și animale) la nivel global sunt amenințate cu dispariția, iar în Europa cel puțin 1.677 specii (în special melci, scoici și pești) sunt în pericol, din 15.060 evaluate. De asemenea, una din 10 specii europene de albine și fluturi este amenințată cu dispariția.

Invitați: Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români pentru o agricultură performantă, Vasile Iosif, președintele Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPR).

Jurnal Rural

Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, ordonanța de urgență prin care se prelungesc termenele de depunere a cererilor unice de plată și a celor pentru notificarea modificărilor aduse cererilor unice de plată pentru anul 2020.

Data finală de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări, pentru anul 2020, este 15 iunie. De asemenea, se prelungește termenul de încheiere și depunere a tabelului centralizator ca document justificativ al utilizării terenurilor, pe care trebuie să îl întocmească asociațiile crescătorilor de animale, până la data limită de depunere a modificărilor la cererea unică de plată. De prevederile acestei ordonanțe de urgență vor beneficia circa 850.000 fermieri.

În plus, au fost modificate prevederile privind anunțarea controalelor la faţa locului, având în vedere că preavizul nu depășește 14 zile, iar în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de plată pentru animale, în cadrul măsurilor de sprijin, preavizul nu depăşeşte 48 de ore.

 

Aproximativ 16 milioane de angajați lucrează în UE în domeniul agroalimentar

Sectorul de aprovizionare cu alimente din Uniunea Europeană avea, anul trecut, 15,9 milioane de salariați, echivalentul a 8% din totalul angajaților UE. România este statul membru cu cea mai mare pondere, 23% din totalul salariaților, conform datelor publicate de Eurostat.

Alte state membre cu o pondere mare a angajaţilor din sectorul de aprovizionare cu alimente sunt Grecia, 18%, şi Polonia, 14%. La polul opus, ţările cu cea mai mică pondere sunt Luxemburg şi Suedia, ambele cu 3%, urmate de Danemarca, 4%.

La nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate, 46%, dintre persoanele angajate în sectorul de aprovizionare cu alimente lucrau în zootehnie şi culturi de câmp. Locurile de muncă în fabricarea de produse alimentare reprezentau, anul trecut, 26% din totalul sectorului, urmate de cele din vânzările cu amănuntul de alimente, băuturi şi ţigări în magazinele specializate (15%). Distribuţia pe grupe de vârstă arată că peste o treime (38%) din angajaţii din sectorul de aprovizionare cu alimente din Uniunea Europeană au vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani, în timp ce persoanele cu vârsta de cel puţin 50 de ani au o pondere de 34%, iar tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani au o pondere de numai 28%.

 

Abatoarele, o problemă pentru UE în ceea ce privește pandemia

Mai multe focare COVID-19 au apărut în industria cărnii, în diferite state ale Uniunii Europene, și au atras critici intense și acuzații de încălcare a legilor privind siguranța lucrătorilor. Cel mai recent caz este din Germania, unde la un abator din nord-vestul țării s-au înregistrat 200 de infecții.

Irlanda, unul dintre cei mai mari exportatori de carne de vită din Uniunea Europeană, suferă de aceeași problemă, cu peste 600 de infecții cu noul coronavirus la fabricile de procesare a cărnii.

Cazuri de COVID-19 au fost confirmate la muncitori din trei abatoare franceze. Unul, de abatorizare a porcilor, unde se sacrificau aproximativ 3.000 de porci pe zi, s-a închis. Celelalte două unități, între care marele abator Kermene din Bretania, au continuat să funcționeze cu precauții suplimentare și producţie mai redusă, deși presa franceză, care a comparat această situație cu cea din Statele Unite, a relatat că nu a existat niciun impact asupra consumului național de carne sau de aprovizionare.

Condițiile de muncă ale muncitorilor din sectorul de prelucrare a cărnii sunt dure, aceștia lucrând pe liniile de asamblare în apropiere unul de celălalt. De aceea, specialiștii avertizează că industria cărnii poate fi un pericol pentru sănătate, nu numai pentru lucrători, ci și pentru comunitatea locală.

 

Continuăm cu o sinteză de știri din state ale Uniunii Europene

O organizație de piață franceză a declarat roșiile cherry într-o situație de „criză ciclică”. Acest lucru se întâmplă atunci când prețul este „anormal de scăzut între două și cinci zile, în funcție de produs”. În urmă cu câteva săptămâni, căpșunile au fost declarate de aceeași organizație în criză, din cauza scăderii prețului.

Pădurile se confruntă cu un risc crescut de degradare, ca urmare a scăderii economice din pandemia coronavirusului, a declarat un oficial al Națiunilor Unite. Pentru milioane de oameni săraci care și-au pierdut locurile de muncă în orașe și se întorc în zonele rurale, „singura plasă de siguranță socială pe care o au sunt apele, pământul și pădurea”, a declarat oficialul pentru agenția Reuters. O treime din cetățenii planetei depind, în continuare, de lemn pentru a-și prepara mâncarea și pentru a-și încălzi locuința, se arată în raportul lansat de Organizația Națiunilor Unite pentru Mediu.

Europa de Est se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimul secol. Sunt afectate România, Polonia, dar mai ales Cehia, unde se înregistrează cea mai gravă situație din ultimii 500 de ani, transmite agenția Bloomberg. Seceta pârjolește statele din estul Uniunii Europene, iar acest lucru agravează recesiunea economică pe care o va traversa regiunea, pe fondul pandemiei de coronavirus.

Producătorii europeni de orz vor trebui să îşi vândă recoltele mai ieftin, ca nutreţ pentru animale. Producătorii de malţ şi berării au închis fabricile sau au redus producţia, ca urmare a închiderii restaurantelor și cafenelelor. Conform unei analize Bloomberg, o șesime din orzul produs la nivel mondial este utilizat pentru a produce malţ, însă această pondere este mai mare în regiunile cu industrii puternice de bere şi whiskey. Potrivit datelor publicate de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii, stocurile de orz în Uniunea Europeană vor creşte în sezonul viitor cu 14%, până la 6,6 milioane de tone. În Franţa, preţul orzului a coborât, recent, la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

La nivel global există prea mult grâu. Deşi o serie de mari furnizori au limitat exporturile pentru a-şi proteja livrările interne, măsurile nu au avut un impact major asupra comerţului, iar livrările ar urma să continue să crească. În condiţiile în care multe ţări, principale exportatoare de grâu se aşteaptă la recolte mari, stocurile mondiale ar urma să ajungă la un nivel record în acest an şi vor urca şi mai mult în 2021.

Pandemia COVID-19 a împins sectorul avicol polonez în pragul crizei, arată o analiză publicată de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii. Cererea de carne de pasăre poloneză din partea hotelurilor, restaurantelor și a altor instituții de profil din Europa de Vest a scăzut brusc, ca urmare a noului focar de coronavirus. De la începutul lunii martie și până la sfârșitul lunii aprilie 2020, prețurile la poarta fermei au scăzut cu 13%. Pe lângă COVID-19, Polonia, principalul producător de carne de pasăre din Uniunea Europeană, se confruntă cu focare de gripă aviară înalt patogenă. De la începutul acestui an și până în data de 21 mai, în Polonia au apărut 32 de focare.