Ce trebuie să ştie fermierii despre PNS pentru a putea primi subvenţii

Pexels / Willfried Wendefotoblend / fonduri PNS

Fermierii români știu foarte bine că trebuie să se adapteze la condițiile noii politici agricole comune, dacă vor să primească subvențiile europene. Alternativa? Nu iau subvenții și rămân în urma celorlalți. Operatorii din agricultură au nevoie să fie informați și solicită autorităților competente, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, mai multă implicare în comunicare.

Invitaţi la Rural: Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR, Cristian Stoica, fermier din Iaşi, Radu Martinescu, fermier din Vrancea, Radu Mot, fermier din Arad, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.

Jurnal rural european

  • Comisarul european pentru agricultură prezintă stadiul actual al implementării PAC;

  • Austria dezvoltă sisteme inovatoare pentru monitorizarea fermelor prin satelit;

  • Tinerii fermieri vor mai multe stimulente și mai puțină birocrație în cadrul politicii agricole comune;

  • Elevii din zonele rurale parcurg, în medie, aproape 11 kilometri pentru a merge la școală;

  • Premii de excelență în lanțul valoric ecologic.

Comisarul european pentru agricultură prezintă stadiul actual al implementării PAC

Majoritatea statelor membre nu se confruntă cu probleme majore în implementarea planurilor strategice naționale și parcurg procesul de punere în aplicare a noii politici agricole comune conform așteptărilor, scrie comisarul european pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski, pe pagina sa de Twitter.

O problemă de natură politică a fost semnalată în regiunea belgiană Flandra, iar unele obstacole tehnice au fost observate în Austria, Cipru, Cehia, Germania, Danemarca, Italia, Țările de Jos și Slovenia. Problemele tehnice sunt monitorizate cu atenție, transmite oficialul european, și nu se preconizează că vor provoca întârzieri în implementarea PAC.

Singurul stat membru care până acum a solicitat oficial o modificare a planului său este Polonia, notează Wojciechowski, fără să ofere detalii suplimentare.

 

Austria dezvoltă sisteme inovatoare pentru monitorizarea fermelor prin satelit

Austria a decis să utilizeze tehnologia prin satelit pentru a verifica în detaliu, de la distanță, dacă fermele îndeplinesc condițiile pentru a primi subvențiile din politica agricolă comună, transmite Euractiv Germania. Proiectul constă în dezvoltarea unei aplicații care, pe baza imaginilor din satelit, identifică automat modul în care sunt utilizate parcelele agricole și dacă acestea corespund cu informațiile din cererea de finanțare. „Aplicația poate recunoaște diferite culturi cu un grad ridicat de acuratețe" și ajută la monitorizarea numeroaselor măsuri de sprijin, a explicat dezvoltatorul programului, citat de Euractiv. El crede că modelul austriac poate fi urmat și de alte țări europene, pentru că reduce sarcina administrativă a autorităților naționale și îmbunătățește comunicarea cu fermierii.

Programul a fost prezentat într-o conferință care a avut loc, recent, la Bruxelles, la inițiativa ambasadorului Austriei la Uniunea Europeană, Gregor Schusterschitz.

 

Tinerii fermieri vor mai multe stimulente și mai puțină birocrație în cadrul politicii agricole comune

Mai mult de jumătate dintre fermierii europeni sunt pregătiți să iasă la pensie și foarte puțini tineri sunt convinși să-i înlocuiască. În prezent, doar unul din zece fermieri are sub 44 de ani în Uniunea Europeană. Actuala politică agricolă comună mobilizează fonduri pentru instalarea tinerilor fermieri prin programul său de subvenții, dar este suficient pentru inversarea tendinței de îmbătrânire a mediului rural?

La întâlnirea care a avut loc, recent, între comisarul pentru agricultură și un grup de tineri europeni au fost expuse mai multe probleme care frânează procesul de reînnoire a generațiilor în agricultură. O sinteză a discuțiilor, publicată pe pagina evenimentului organizat de Comisia Europeană, le trece în revistă. Unele țin de factorii de decizie, naționali sau europeni, și de stimulentele acordate, altele de organizarea fermierilor. Au fost enunțate dificultățile în privința accesului la terenuri agricole, serviciile limitate în zonele rurale, veniturile limitate, riscurile agravate de schimbările climatice, necesitatea unei mai bune organizări a fermierilor și a implicării acestora în activități de prelucrare a alimentelor, precum și importanța reducerii distanței de la fermă la consumator, care în prezent este de 180 de km/tona de produse, în medie.

Concluzia întâlnirii a fost aceea că, pe lângă sprijinul politicii agricole comune, și alte instrumente de finanțare ale Uniunii Europene ar trebui să contribuie la sprijinirea zonelor rurale, cum ar fi fondurile de coeziune și Facilitatea de redresare și reziliență. Tinerii fermieri își doresc mai multe stimulente și mai puțină birocrație în cadrul politicii agricole comune.

 

Elevii din zonele rurale parcurg, în medie, aproape 11 kilometri pentru a merge la școală

Îmbătrânirea demografică din spațiul rural deschide un cerc vicios. Sunt mai puțini copii și mai puține școli, prin urmare accesul la unitățile de învățământ este dificil și atractivitatea pentru mediul rural este mai redusă în rândul tinerilor.

Elevii de gimnaziu din zonele rurale ale Uniunii Europene călătoresc în medie 10,8 kilometri pentru a merge la școală, de peste șapte ori mai mult decât colegii lor care trăiesc în orașe, transmite DG AGRI pe pagina sa de Facebook. Cele mai mari distanțe le parcurg copiii din Suedia, Finlanda și România, între 23 de kilometri și aproape 20 de kilometri, iar cele mai scurte cei din Malta, Austria și Spania, între patru și șase kilometri.

 

Premii de excelență în lanțul valoric ecologic

Comisia Europeană, împreună cu alte patru organizații europene, Comitetul Economic și Social European, Comitetul European al Regiunii, COPA-COGECA și IFOAM Organics Europe, lansează cea de a doua ediție a premiilor ecologice, care vor fi decernate în luna septembrie, cu ocazia Zilei europene dedicată produselor organice. Depunerea candidaturilor începe la 25 martie și este deschisă operatorilor din lanțul alimentar ecologic, de la fermieri, procesatori mici și mijlocii, restaurante, retaileri, dar și orașelor sau regiunilor care au contribuit la sensibilizarea publicului cu privire la producția și consumul de alimente organice. Sistemul de premiere cuprinde șapte categorii și vor fi acordate opt premii individuale celor mai buni și mai inovatori actori din domeniul producției ecologice din UE, informează executivul european. 

 

Pentru a urmări toate emisiunile, dezbaterile şi interviurile din programul Rural, vă invităm să vă abonaţi la canalul de YouTube al RFI Romania (click şi pe clopoţel pentru notificări).