Comisia Europeană face o mișcare neașteptată, dar bună pentru fermierii români mai ales, și permite prelungirea până la jumătatea toamnei a perioadei în care sunt plătite subvențiile. Anunțul a venit chiar de la comisarul pentru agricultură Phil Hogan.
România nu e singurul stat european cu întârzieri în plata subvențiilor în agricultură, termenul limită fiind de altfel prelungit până la 15 iunie. Fermierii s-au plâns de această amânare și spun că unii dintre ei sunt chiar în situația de a da faliment în lipsa banilor de la Comisia Europeană. Povestea se repetă în mai multe țări comunitare, așa că Phil Hogan, comisarul în domeniu, anunță că țările care au probleme în a se încadra în termenul-limită de 30 iunie vor putea cere o prelungire a acestuia până pe 15 octombrie pentru a achita sumele către fermieri.
Comisarul european recunoaște că problemele au apărut în primul an din noua Politică Agricolă Comună, ceea ce înseamnă că mecanismele ar mai avea nevoie de reglaje.
”Măsura excepțională reflectă dificultățile în plata subvențiilor pe care unele agenții le-au întâmpinat în primul an de plăți din noua PAC. Măsura reprezintă un nivel fără precedent de flexibilitate din partea Comisiei Europene și are la bază nivelul actual al plăților, conducând la economii de multe milioane de euro pentru statele membre și posbil fermierii lor, state care nu vor fi reușit să finalizeze plățile directe până pe 30 iunie. În baza angajărilor făcute cu un număr de state membre și regiuni, am satisfacția că această măsură, cât ține de Comisie, răspunde nevoilor acestora în a le oferi o flexibilitate și de a le asigura o rambursare integrală a sumelor plătite”, a declarat comisarul european.
Derogarea, care se aplică la nivel individual și la solicitarea statelor membre, înseamnă că subvențiile pot continua și după data de 30 iunie fără aplicarea de reduceri sau sancțiuni. În mod normal, dacă nu s-ar introduce această derogare, sancțiunile ar fi de 10% pentru plățile efectuate în iulie, de 25% pentru cele în august și de 45% la plățile efectuate în septembrie.
Totuși, Phil Hogan a arătat că este la curent cu importanța plăților directe pentru afacerile fermierilor, precizând că ”derogarea nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru a încetini procesul de plată a subvențiilor și fac un apel către agențiile de plăți să prioritizeze autorizarea tuturor schemelor, maximizând nivelul de achitare a sumelor până la 30 iunie”.
În România, ministrul agriculturii Achim Irimescu promitea fermierilor, acum câteva zile, că plata subvențiilor aferente anului de cerere 2015 se vor achita până la 30 iunie. Există astfel posibilitatea ca România să nu apeleze la o derogare pentru a prelungi termenul-limită de plată dacă APIA reușește să accelereze plățile și să le finalizeze în timp util.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a anunțat că numărul total de beneficiari autorizați la plată pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și Buget Național), începând cu data de 08.04.2016 și până în prezent era de 786.512. Suma totală autorizată la plată pentru cererile unice de plată depuse de fermieri în Campania 2015, este de 1,219 miliarde euro.
Sunt încă blocate la plată subvențiile pentru sectorul zootehnic, sprijinul cuplat în sectorul vegetal și banii pentru fermierii din eșantionul de control, doar această din urmă categorie având de încasat, după ultimele declarații ale ministrului Irimescu, suma de 400 de milioane de euro.
În același timp vine și anunțul potrivit căruia Comisia Europeană a prelungit până la finele lunii iunie 2017 măsurile de sprijin introduse pentru cultivatorii de fructe și legume afectați de embargoul rusesc.
Această ”plasă de siguranță” a fost introdusă pentru prima dată în 2014, ca urmare a embargoului introdus de Moscova pentru importurile de produse agricole și alimentare provenite din țările care au impus sancțiuni Rusiei, și a fost prelungită deja în urmă cu un an.
Măsurile de sprijin constau în principal în retrageri de produse de pe piață pentru distribuirea gratuită către o serie de organizații caritabile și alte scopuri (precum hrana animalelor, compost sau distilare). Măsurile acoperă tomatele, morcovii, varza, conopida, brocoli, castraveții, ciupercile, merele, perele, prunele, strugurii de masă, kiwi, portocalele, clementinele, mandarinele, lămâile, piersicile și nectarinele, cireșele și curmalele.
De la introducerea embargolui rusesc, în luna august 2014, o cantitate totală de 1,13 milioane tone de fructe și legume a beneficiat de măsuri excepționale de sprijin de la UE în valoare de 280 milioane de euro.
Discutăm aceste anunțuri ale Comisiei Europene cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.
Fondurile europene, alături de sistemul legislativ care guvernează agricultura din România, au fost subiecte de discuție cu Traian Gartan, președintele unei asociații a crescătorilor de animale din comuna Slătioara, județul Olt.
În acest timp, în România, producătorii locali așteaptă zile mai bune odată cu aprobarea în Parlament a apariția legii privind comercializarea produselor alimentare. Producătorii români vor vinde mai mult în supermarketuri odată cu apariția legii, susțin asociațiile din agricultură. Proiectul tocmai a trecut de Camera Deputaților și merge la președinție spre promulgare. Legea îi obligă pe comercianţi să expună la raft 51% produse venite pe așa numitul lanț scurt de aprovizionare, ceea ce înseamnă mai puțini intermediari.
Marile rețele de magazine au reacționat imediat, susținând că este vorba de un act eminamente politic care în final va fi în defavoarea cumpărătorilor. De altfel, mari retaileri s-au opus mereu modificărilor aduse de această nouă lege, susținând că agricultura românească este dezorganizată și nu poate furniza cantitățile de alimente cerute.
Nici vorbă de așa cevca, spune la RFI Emil Dumitru, președintele ProAgro, pentru că în acest fel producătorii locali se vor asocia și vor căpăta putere. Fermierii locali nu au produs mai mult, spune Emil Dumitru, tocmai pentru că nu le cumpăra nimeni marfa.
