Noua politică agricolă comună și planul “Green deal” pe care le va implementa Uniunea Europeană vor aduce schimbări de abordare și de finanțare a economiei rurale. România se pregătește de implementarea programelor europene, inclusiv a planului de redresare și reziliență având două proiecte ce vor fi finanțate prin acest instrument: sistemul de irigații și o rețea de colectare și valorificare a produselor agricole.
Invitaţi Rural: Valeriu Tabăra, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, Mihaela Ghergişan, corespondent RFI la Bruxelles.
Jurnal Rural
În viitorul Program Naţional Strategic pentru agricultură, prevăzut pentru anii 2021-2027, va trebui să scăpăm de vânătorii de subvenţii, astfel încât banii dedicaţi fermierilor să ajungă acolo este nevoie, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Oficialul spune că România are la dispoziţie două surse de finanţare a agriculturii: "Avem Programul Naţional Strategic, care presupune 20,6 de miliarde de euro şi Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, 6,5 miliarde de euro pentru infrastructură şi 750 de milioane de euro pentru reţeaua naţională de colectare și depozitare".
Sprijin financiar pentru fermierii afectați de criza Covid
Aproximativ 123.000 de fermieri au depus cereri în cadrul măsurii de sprijin acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală, anunță APIA.
Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020. În total, alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro.
Producția de vin, în scădere ușoară
Producția de vin a României a scăzut în acest an cu 7% comparativ cu anul trecut, până la 3,6 milioane de hectolitri, potrivit estimărilor preliminare publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). "Țări precum România și Grecia au înregistrat o evoluție negativă atât în raport cu 2019, cât și cu media din ultimii cinci ani", precizează organizația internațională. La nivel global, instituția estimează că producția de vin va rămâne sub media din ultimii cinci ani, afectată de volumele reduse din America de Sud și Uniunea Europeană. Astfel, producția mondială de vin se va situa în acest an între 254 și 262 milioane hectolitri, scrie Agerpres.
Conform acestor estimări, 2020 va fi al doilea an consecutiv în care producția mondială de vin va fi sub media multianuală, după ce în 2018 a urcat la un nivel record de 294 milioane hectolitri.
Legea Camerelor Agricole, contestată la CCR
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificarea legii privind camerele pentru agricultură, a transmis Administraţia Prezidenţială. Şeful statului argumentează că dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică. Legea Camerelor Agricole a fost adoptată de Parlament pe data de 6 octombrie.
Producția de brânzeturi, în creștere
Producția de brânzeturi este estimată în ușoară creștere în Uniunea Europeană, în anul 2020, cu 0,7% peste nivelul din 2019, fiind susținută de cererea de export, iar Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) preconizează că va continua să crească și în anul 2021, dar mai încet. Recesiunea economică este posibil să schimbe comportamentul de consum, în favoarea produselor mai puțin scumpe. Consumul de mozzarella și brânză procesată este estimat în scădere, în 2020, din cauza reducerii cererii din industria ospitalității. Japonia, Statele Unite, Elveția și Coreea de Sud rămân cea mai mare piață de export pentru brânzeturile produse în Uniunea Europeană, dar pentru anul 2021 USDA estimează o creștere mai lentă a exporturilor decât în 2020, din cauza recesiunii economice și a posibilelor dificultăți în lanțurile de aprovizionare.
Germania, Franța și Italia sunt cei mai mari producători de brânzeturi din UE și, împreună, reprezintă aproape 60% din producția totală de brânză.
Gripa aviară, în Olanda
Autoritățile olandeze de sănătate animală au dispus sacrificarea a peste 35.000 de pui crescuți pentru carne, după ce a fost detectată o tulpină extrem de contagioasă de gripă aviară, la o fermă din Olanda centrală, la scurt timp după semnalarea virusului H5N8 la o pereche de lebede, relatează Reuters. Sectorul de producție a cărnii de pui și de ouă din Olanda este estimat la 1,6 miliarde de euro, având 10.000 de angajați în 2.000 de ferme. Olanda este exportator important de carne de pui și de ouă din Uniunea Europeană.
Iată și o serie de informații europene pe scurt.
Regiunea Austria Superioară și-a anunțat planul pentru următorul deceniu de politică agricolă numit „Viitoarea agricultură 2030”. Rezultatul consultărilor între experți și aproximativ 1.500 de fermieri a dus la scrierea unei strategii care prevede, printre altele, creșterea prețurilor produselor agricole fabricate pe plan intern care ar trebui să fie o soluție pentru problema scăderii veniturilor fermierilor. Strategia prevede și o etichetare mai bună a produselor regionale, iar planul urmează să fie implementat în următorii doi ani.
Brexitul vine cu probleme pentru industria de pescuit din Belgia. Plecarea Marii Britanii de pe piața unică europeană va perturba multe relații economice de lungă durată și ar putea să facă dificilă una dintre cele mai vechi forme de colaborare, activitatea flotei de pescuit belgiene în apele Regatului Unit.
