Comisarul european pentru agricultură promite din nou că, în curând, vor exista mai mulţi bani pentru fermierii mici şi medii din ţările Uniunii Europene.
Aflat la București, la reuniunea miniștrilor de resort, Phil Hogan vorbește și de adoptarea unei strategii în domeniului bioeconomiei, care va duce în următorii 10-12 ani la apariția a încă un milion de noi locuri de muncă în UE.
La discuțiile conduse de ministrul Petre Daea, comisarul Hogan a amintit din nou de cele 10 miliarde de euro destinate cercetării în agricultură, bani ce vor fi dați în noul exercițiu financiar al Uniunii. În domeniul agriculturii, cercetarea și bioeconomia reprezintă priorități-cheie, menite să permită fermierilor din țările UE alinierea la standardele tot mai înalte impuse de Politica Agricolă Comună, mai ales la cele de mediu și climă, după cum a explicat ministrul Daea.
Și cum se poziționează fermierii români în funcție de noul principiu al agriculturii europene ”să producem mai mult cu mai puțin”? Ușor nu va fi, recunosc responsabilii domeniului, mai ales că neonicotinoidele sunt pe ducă, iar glifosatul – nu mai are nici el viață lungă.
Dincolo de declarațiile oficiale, dincolo de absorbția fondurilor europene, de cumpărarea de noi și noi utilaje, de folosirea de material genetic de cea mai bună calitate, problemele rămân. Cine mai lucrează pământul? Cât mai păstrează ruralul românesc din ce era vechi și tradițional? Prea puțin, îmi spune sociologul Mirel Bănică, de la Academia Română, care explică cum încet, încet, au dispărut țăranii și au apărut fermierii.
