Timp de patru zile, punctul central al agriculturii românești a fost Agraria, târgul de specialitate care a avut loc la Jucu, lângă Cluj.
A fost altceva decât Indagra la București, măcar ținând cont de faptul că a avut loc în câmp, chiar dacă spațiul nu a fost atât de generos pe cât necesita evenimentul. Emisiunea ”Rural” a fost și ea la Agraria, la a 23-a ediție, iar concluzia este că a meritat. Zeci de mii de fermieri, adevărați și nu de duminică, sute de utilaje, zeci de firme de specialitate, idei de afaceri și multe, multe prezentări, concursuri și premieri.
Cu câțiva fermieri am și stat de vorbă, atunci când reușeam să găsesc unul mai puțin ocupat cu cumpărăturile, pentru că la Agraria lumea vine să își ia câte ceva. Mai un tractor, mai o combină, mai o vacă sau câteva oi. Și aveai de unde alege. De exemplu, vaca din rasa ”Bălțata Românească”, perfect adaptată condițiilor locale și la mare concurență cu rasele de import, după cum îmi spune Zoltan Haller, președintele asociației din domeniu.
Totuși, o vacă, oricât de bună, e cam mare, așa că mă îndrept spre ceva mai convenabil. Albine. Iar în această chestiune mă lămurește apicultorul Mihai Grama, care îmi spune că afacerea nu e deloc o afacere dacă nu te pricepi. Prea mulți s-au repezit în apicultură și acum sunt aproape de faliment, spune Mihai Grama, care se plânge și de un an mai puțin bun.
Încerc să schimb tonul discuției și cred că dacă mă raportez la o formă asociativă va fi mai bine, mai mulți bani și mai puține probleme. Nu e chiar așa, îmi explică Felix Arion, director general la AgroTransilvania Cluster. Și el amintește termenul faliment, dar asta în lipsa asocierilor.
Și dacă tot am plecat pe direcția învățământului agricol, stau de vorbă cu Ovidiu Ranta, șef de lucrări, specialist în disciplina ”mașini agricole”. Îl întreb pe Ovidiu Ranta dacă agricultura românească a terminat procesul de modernizare și de dotare cu utilaje performante. Se pare că nu. Bun, și atunci ce facem? Că nevoi sunt multe, dar și posibilități și oferte, chiar financiare. De altfel, agricultura românească a fost sectorul cu o absorbție record a fondurilor europene.
Așadar, aceleași probleme, și în prezent și în perspectivă. Și dacă până acum nu a fost de ajuns, ce ar putea fi în viitorul exercițiu bugetar, când fondurile europene vor fi mai puține? Cum se pregătește agricultura românească, explică ministrul agriculturii Petre Daea.
Jurnal Rural
Guvernul a aprobat o hotărâre prin care crescătorii de animale vor beneficia în acest an de sprijin financiar în valoare totală de 56,58 milioane de lei.
Din această sumă, peste 27 de milioane de lei se acordă pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 29,4 milioane de lei pentru speciile ovine şi caprine.
Schema de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor acoperă integral costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic şi, parţial, costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, anunță guvernul.
Fondurile se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii pentru anul 2017.
Gratuit, apă pentru irigații
Fermierii care irigă vor primi apă în mod gratuit în urma unei decizii a Senatului. Este vorba de o propunere legislativă de modificare şi completare a legii îmbunătăţirilor funciare, iar de această facilitate ar urma să beneficieze circa 200.000 de fermieri care vor primi apa gratuit la staţiile de punere sub presiune.
”Prin această propunere legislativă se urmăreşte scutirea de la plata tarifelor pentru livrarea apei pentru irigaţii şi suportarea cheltuielilor aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la staţiile de punere sub presiune unde s-au încheiat contracte multianuale sau sezoniere din bugetul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare prin bugetul Ministerului Agriculturii”, a explicat unul dintre iniţiatorii actului normativ.
Fondurile prevăzute în bugetul MADR pentru programul apă gratuită la staţiile de punere sub presiune se ridică pentru acest an la 90 de milioane de lei. Pentru a fi aplicată, măsura are nevoie și de votul final al Camerei Deputaților.
Bani europeni pentru micii fermieri
Fermierii pot primi din această lună fonduri europene nerambursabile prin intermediul submăsurii 6.3 - Dezvoltarea fermelor mici, în cadrul căreia valoarea sprijinului este de 15.000 de euro pe proiect. Principiul finanțării este transformarea structurală și deschiderea spre piață a fermelor mici cu potențial de a deveni întreprinderi agricole viabile, precum și de a creşte capacitatea de a identifica noi oportunități de valorificare a producției acestora.
Solicitanții trebuie să fie fermieri care au drept de proprietate și/sau drept de folosință pentru o exploatație agricolă care intră în categoria de fermă mică, cu excepția persoanelor fizice neautorizate. În plus, posibilii beneficiari trebuie să fie persoane juridice române, să acționeze în nume propriu, să aiba vârsta de cel puțin 18 ani împliniți la data depunerii cererii de finanțare și să aibă studii minime de 8 clase.
Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maximum 3 sau 5 ani. Perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol, iar valoarea sprijinului, indifferent de durată, este de 15.000 de euro, procentul de finanțare nerambursabilă fiind de 100%.
Ajutor în bani pentru crescătorii de vaci
Crescătorii de vaci de lapte vor primi un ajutor în valoare totală de 11 milioane euro, plăţile urmând să se efectueze până la data de 30 iunie. Este vorba despre finanţare europeană, în valoare de 5,448 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă FEGA, şi de finanţare naţională, în aceeaşi sumă, pentru micii fermieri, afectaţi de o criză severă în sectorul laptelui din cauza prelungirii embargoului impus Rusiei până la finele anului 2017 şi a scăderii cererii de produse din partea Chinei.
De ajutorul financiar beneficiază producătorii care deţin un efectiv de vaci de minimum 3 şi maximum 9 capete, inclusiv, identificate şi înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor la data depunerii cererii şi care, totodată, au livrat/vândut direct minimum 4 tone lapte în perioada 1 aprilie 2015 - 31 martie 2016.
Suma cuvenită fiecărui producător de lapte se calculează de către APIA prin împărţirea sumei totale la efectivul eligibil de vaci de lapte. Pentru obţinerea ajutoarelor financiare, producătorii de lapte depun solicitările la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, până la data de 2 mai 2017, inclusiv.
