Potrivit unui studiu efectuat de Comisia Europeană în întreaga Uniune, cel mai adesea nu problema banilor este principala problemă pentru tinerii fermieri, după cum recunosc oficialii din DG AGRI.
”Sunt o grămadă de alte probleme legate de lipsa garanțiilor, accesul la teren, sistemul fiscal din diverse țări. Și, tocmai din cauza asta, pentru următorul plan strategic național, am cerut fiecărei țări să facă o strategie, în cadrul programului, pentru tinerii fermieri, pentru schimbarea generațională”, spune Elvira Bakker, şef adjunct unitate, DG AGRI.
În acea strategie vor fi identificate problemele și soluțiile, iar o asociație a tinerilor fermieri trebuie să-și facă vocea auzită, pentru ca planul strategic național să includă soluții pentru problemele cu care se confruntă tinerii, a adăugat Bakker. Recenta propunere privind Politica Agricolă Comună post-2020 include un sprijin continuu pentru tinerii fermieri, potrivit căruia statele membre ar trebui să aloce 2% din plățile directe către tinerii fermieri. Dar doar banii nu sunt suficienți, cum remarcau și fermierii.
Uniunea Europeană are un plan ambițios în agricultură - întinerirea forței de muncă. Sprijinul pentru tinerii fermieri este esențial, dar și alte fonduri europene pot ajuta la înființarea de noi afaceri în agricultură. Doar că până acum, în ciuda sumelor generoase, rezultatele nu sunt cele așteptate.Tinerii spun că le lipsesc banii pentru a începe o afacere, dar la fel de gravă este lipsa accesului la proprietate. În România, un ajutor în acest sens poate veni de la Agenția Domeniilor Statului, care are în administrare 370.000 de hectare. Invitat în emisiunea Rural este Cătălin Bologa, director general al Agenției Domeniilor Statului.
Jurnal Rural
Există posibilitatea ca România să fie penalizată de către Comisia Europeană, fiind vorba de suspendarea plăților către fermieri dacă nu se modifică legea subvențiilor.
Pericolul vine după ce Ministerul Agriculturii a modificat așa numita ”dată istorică” pentru acordarea subvenției la bovine și a stabilit una nouă - ianuarie 2019. Schimbarea a fost votată în parlament, numai că noile reguli le încalcă pe cele europene.
Fermierii care au avut animale în data de 31 ianuarie 2013, data de referință prevăzută în regulamentul european, chiar dacă le-au vândut ulterior, sacrificat sau vacile au murit, primesc sumele și la ora actuală.
În fața unei situații ciudate, Ministerul Agriculturii a propus o schimbare și anume ”ajutorul național tranzitoriu în sectorul zootehnic se acordă pentru efectivele de animale existente în Registrul Național al Exploatațiilor la data de 1 ianuarie a anului de cerere, în cazul schemei pentru specia bovine, în sectorul carne”. Numai că schimbările au fost făcute fără aprobare de la Bruxelles, așa că a venit o avertizare de la Comisia Europeană. Și asta pentru că normele europene sunt mai puternice decât legile naționale. Așa că acum Parlamentul trebuie să abroge noua dată istorică, adică 1 ianuarie a anului de cerere, lucru care nu prea se poate întâmpla până la depunerea cererilor unice de plată pentru acest an pentru că nu mai este suficient timp. Abrogarea a trecut deja prin Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților.
Cheltuielile cu PPA, decontate
Noi cheltuieli făcute în zootehnie pot fi decontate prin PNDR – este vorba de cel făcute pentru măsuri de prevenire și combatere a pestei porcine africane, aferente Măsurii 5 și submăsurii 7.4. Decizia a fost luată recent, în ședință de guvern, și cheltuielile sunt eligibile chiar dacă au fost efectuate înainte de depunerea cererii de finanțare, dar nu mai devreme de data recunoașterii oficiale de către autoritățile competente a producerii fenomenului epizootiei de Pestă Porcină Africană în România, respectiv 31 iulie 2017.
Aceasta este excepție de la regula declarării eligibile a cheltuielilor după data depunerii cererii de finanțare sau deciziei de finanțare, iar modificările aduse asupra Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 au fost deja aprobate de către Comisia Europeană.
Șefii veterinari, la Bruxelles
Șefii serviciilor veterinare din Uniunea Europeană se reunesc la Bruxelles luna aceasta, iar principala temă a discuțiilor va fi biosecuritatea, privită drept strategie unitară pentru supravegherea și protecția sănătății animalelor în spațiul comunitar. Întâlnirea este cu atât mai așteptată cu cât ea are loc în contextul evoluției în Europa a epidemiei de pestă porcină africană.
”Situația României este unică întrucât peste 75% dintre porcii crescuți în gospodăriile populației dintre toate statele membre se regăsesc în România. Este extrem de dificil să gestionezi în aceste condiții o boală cu asemenea putere de difuzabilitate”, spune președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu. El susține că acum este dificil să fie aplicate măsuri de biosecuritate în gospodăriile individuale, dar apreciază că în scurt timp cei care vor dori să mai crească porci se vor adapta. ”Se vor grupa pe structuri de creștere care să-i protejeze, iar alții vor renunța. Nu cred că își vor permite să piardă la nesfârșit animalele, deci fie se vor adapta și își vor crea acele condiții minime de biosecuritate care să-i protejeze de un eventual contact cu virusul, fie vor trece la creșterea altor specii”, a mai spus șeful ANSVSA.
Declarațiile vin la scurt timp după o misiune a unor experți europeni în România, concluzia fiind că măsurile reduse de biosecuritate din sistemul de creștere al porcilor în gospodăriile populației și controlul insuficient al mișcării animalelor sunt printre cei mai importanți factori de risc.
Plată nouă în apicultură?
Apicultorii ar putea primi și ei, dar din 2020, o plată directă tip subvenție în cazul în care autoritățile sunt de acord cu cererea lor. Este vorba de o subvenție plătită pentru familia de albine, iar plata ar urma să fie făcută prin APIA. La ora actuală, cei din domeniu primesc bani doar prin Programul Național Apicol, în regim de decont pentru cheltuielile efectuate în stupină. Liderii din apicultură sunt de părere că în noua Politică Agricolă Comună se va regăsi și o subvenție directă pentru activitatea de creștere a albinelor.
Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, amintește că o mare pierdere pentru apicultori o reprezintă amânarea introducerii programului ”Miere în școli”. Inițiativa prevăzută în lege nu a primit buget pentru 2019, guvernul amânând cu un an finanțarea programului prin care elevii urmau să primească borcane de miere naturală produsă în stupine recunoscute de autoritățile din România.
În România, producția anuală de miere oscilează între 22.000 și 30.000 de tone, în funcție de condițiile de peste an. Din această cantitate totală, circa jumătate ia calea exportului în Germania.
Punctele Gastronomice Locale pot fi înființate
Micile ferme, exploatațiile familiale, stânele sau adăposturile pescărești care doresc să ofere servicii de alimentație publică, care nu sunt însă firme din domeniul turismului sau nu au pensiuni, pot înființa așa numite ”puncte gastronomice locale”, care servesc preparate specifice zonei. Cadrul legislativ și fiscal este finalizat, deci acestea pot fi înființate și exploatate, anunță Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23. Punctele gastronomice locale, accesibile micilor feme și exploatațiilor familiale, sunt un ajutor pentru cei ce produc alimente de bază și doresc să ofere servicii de alimentație publică în deplină siguranță pentru consumator. De fapt este o facilitate pentru unitățile de tip familial, care vor să presteze turism la scara mică, de exemplu turism rural, ecoturism sau turism cultural.
Elaborarea cadrului administrativ pentru funcționarea ”Punctelor Gastronomice Locale” a fost începută de Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23 în 2016, cu ajutorul Ministerului Agriculturii și ANSVSA.
Pentru a-i ajuta pe cei interesați, asociația a pus la punct un ghid de bune practici, disponibil pe pagina de internet a asociației. Cei ce doresc să înființeze un Punct Gastronomic Local pot cere ajutor la reprezentanța locală județeană a ANSVSA.
