Brexitul îi afectează pe fermierii europeni fără ca aceștia să aibă vreo vină. În contextul în care vor fi ridicate bariere comerciale între Uniunea Europeană și Marea Britanie, producătorii europeni nu vor mai putea vinde în aceleași cantități pe teritoriul britanic.
La fel de adevărat este că vor scădea, probabil, și banii alocați agriculturii europene, odată cu sistarea de către Londra a plăților către bugetul comunitar. ”Agricultorii nu ar trebui să plătească prețul unei decizii politice”, avertizează președintele organizației COPA - COGECA, vorbind de taxele suplimentare care ar putea fi aplicate în comerțul dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Regatul Unit este unul dintre cei mai importanți importatori de produse agroalimentare europene, iar jucătorii din piață sunt de părere că prețurile vor crește dacă Marea Britanie va părăsi uniunea vamală fără să stabilească un nou acord comercial cu Bruxelles-ul.
Dincolo de un viitor destul de incert, dar probabil mai sărac în alocările de subvenții și bani pentru investiții în agricultură, ne ocupăm de schimbarea de generații în domeniu. O problemă acută în statele din vestul Europei, dar care începe să devină gravă și în România.
Care este generația de noi fermieri? Cine sunt tinerii care trebuie să preia exploatațiile agricole și afacerile rurale? Cât de doritori sunt ei să facă acest pas? Discutăm aceste chestiuni cu Marian Vișu Iliescu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri.
Și tot în emisiunea de azi vorbim despre ”a mânca sănătos”. Ioan Jivu este un fermier bănățean care produce legume bio pentru 130 de familii timișorene. Nu mai puțin de 36 de legume cultivă Ioan Jivu, totul natural, fără ierbicide sau îngrășăminte chimice.
Colegul meu Mircea Oprea a fost zilele trecute până la Timișoara pentru a vedea cum reușește acest fermier să producă legume sănătoase și naturale 100%.
Jurnal Rural
Până pe 31 august, producătorii agricoli pot cere fonduri europene nerambursabile prin PNDR în valoare totală de 157.000.000 de euro, banii fiind destinați sistemelor de irigații.
Beneficiarii pot fi organizațiile sau federațiile utilizatorilor de apă, constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole.
Sprijinul nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, și nu va depăși 1.000.000 de euro pe proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune sau 1.500.000 de euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare.
Sumele sunt alocate pentru prima sesiune din 2017 de depunere a cererilor de finanţare pentru submăsura 4.3I – componenta irigații ”Restul Teritoriului” și submăsura 4.3I – componenta irigații ”Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării”, măsuri ce se derulează prin AFIR.
Depunerea cererilor de finanțare se face on-line pe www.afir.info, iar termenul limită este 31 august 2017, ora 16:00.
Focar de gripă porcină în Ucraina
Gripa porcină africană a apărut din nou în apropiere de granița de nord-est a României, un focar fiind localizat în apropiere de granița cu Ucraina și Ungaria.
Avertizarea vine de la Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România, care citează un raport care vorbește de un porc mistreț găsit mort în Ucraina, iar analizele ulterioare au confirmat diagnosticul.
Harta pe care este poziționat focarul de pestă porcină africană este îngrijorătoare și pentru România, zona fiind aproape de graniță. Apariția bolii implică restricții comerciale totale pentru țările în care evoluează, iar pagubele sunt imense. Din acest motiv, asociația atrage atenția fermierilor crescători de porci și mai ales celor care achiziționează purcei din statele membre să fie vigilenți.
Între măsurile preventive este nevoie ca fermierii să dezinfecteze bine vehiculele cu purcei la intrarea în fermă, să respecte cu strictețe regulile de biosecuritate și să raporteze imediat medicului veterinar oficial de zonă orice schimbare în starea de sănătate a porcilor.
România se confruntă deja cu o altă alertă de pestă porcină africană încă din data de 24 martie, când avertizarea a venit de la granița României cu Republica Moldova.
Oierii pot cere mai mulți bani de la APIA
Crescătorii de ovine și caprine care își doresc să obțină sprijinul cuplat, cea mai mare subvenție din sectorul zootehnic, trebuie să depună la APIA o serie de documente pentru a demonstra că sunt eligibili. Mulți dintre cei interesați și-au depus deja documentele respective, iar cei care nu au făcut-o încă mai au la dispoziție toată vara, termenul limită pentru depunerea documentelor fiind data de 1 septembrie.
Fermierii sunt așteptați la APIA inclusiv în ultima zi, iar cei care vor depăși acest termen fără a avea toate documentele în regulă vor fi excluși de la plata subvențiilor.
Principala condiție de eligibilitate este înscrierera berbecilor în registrul genealogic al rasei, lucru care trebuie făcut până la 1 septembrie, pentru a putea prezenta documente doveditoare în acest sens.
Totodată, efectivul de femele ovine înscrise în registrul genealogic al rasei pentru care se acordă subvenția trebuie să respecte raportul de sexe de minim un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase la 35 de femele ovine.
Sprijinul cuplat se acordă pentru maxim 500 de capete de ovine/caprine. Cuantumul sprijinului cuplat pentru ovine/caprine, aferent anului 2016, este de 27,06 euro/cap de animal/an.
Câtă soia modificată genetic importăm?
Uniunea Europeană își produce la ora actuală doar 2% din necesarul de soia pentru hrana animalelor, restul cantității provenind din țările sud-americane. În privința României, aceasta importă circa 75% din necesarul de soia, ceea ce înseamnă că dependența este mai mică decât media Uniunii Europene.
Soia importată de Uniunea Europeană este în proporție de circa 98% modificată genetic, aceasta provenind preponderent din America de Nord și de Sud, iar actorii din domeniu spun că a interzice fermierilor europeni să cultive astfel de soiuri modificate genetic înseamnă menținerea dependenței de importuri. În ciuda dezbaterilor aprinse, trebuie spus că până acum nu există studii care să arate că soiurile modificate genetic afectează sănătatea animalelor și implicit a oamenilor.
MADR – plafonare pentru unele subvenții
Ministerul Agriculturii vrea să se asigure că anumite culturi nu depășesc un prag al cuantumului subvențiilor speciale, acest plafon fiind stabilit în raport cu valorile altor plăți directe acordate în Campania 2016.
Pe site-ul MADR a fost publicat un proiect de Hotărâre, care stabilește că subvențiile pentru roșii în solar nu pot fi mai mari decât cele pentru tomatele crescute în seră, dar și că la cultura de cartof timpuriu, sprijinul cuplat nu poate depăși plata pentru sămânța de cartof.
Vă reamintim că atât roșiile în solar și sere, cât și cartoful timpuriu și sămânța de cartof beneficiază atât de schemele simple pe suprafață (plata unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru tineri fermieri, plata pe înverzire, ajutorul național tranzitoriu ANT 1), cât și de sprijin cuplat dedicat acestor culturi în pericol de abandon.
