Tema vânzării și concentrării terenurilor agricole preocupă statele membre ale Uniunii Europene. Un studiu realizat în urmă cu câțiva ani de Comisia Europeană arată situația de la nivel european.
Studiul privește acumularea în primul rând ca pe o modalitate de a prelua puterea decizională asupra modului de utilizare a terenurilor. Analiza caută răspunsuri la câteva întrebări: de către cine, pentru cât timp și în ce scop?
Din perspectivă europeană, acapararea de terenuri reprezintă coagularea unor proprietăți funciare care creează o ruptură în raport cu exploatațiile familiale și scala de producție agricolă care a caracterizat Europa în ultimele decenii.
Modelul european de agricultură se bazează încă pe exploatațiile mici, familiale: 84% din exploatațiile din UE funcționează prin munca familiei.
În ultimii ani, terenurile agricole au căpătat o valoare comercială evidentă, și-a făcut apariția o nouă categorie de investitori, neimplicați în mod tradițional în sectorul agricol, alcătuită din traderi individuali, fonduri de investiții (printre care unele dintre cele mai mari fonduri de pensii și de asigurări din Europa) și societăți cu capital privat. Pentru a-și dispersa riscurile,o serie de grupuri bancare și de fonduri de pensii și de asigurări din Europa au înființat fonduri de investiții specializate în agricultură.
În același timp, creșterea numărului de tranzacții funciare a făcut ca un anumit set de actori să devină importanți pentru facilitarea acestor tipuri de operațiuni. În analiza Comisiei Europene se vorbește despre „întreprinzători specializați în acapararea de terenuri”: este vorba despre o nouă clasă de brokeri, speculatori sau chiar escroci, care intermediază interesele statelor sau ale companiilor.
Prin urmare, există riscul ca acapararea terenurilor agricole să se combine cu procesul simultan de concentrare a acestora, având în vedere că micii fermieri își cedează sau pierd controlul asupra pământului lor într-un ritm îngrijorător, se arată în studiul Comisiei Europene.
Sunt observații oarecum surprinzătoare pentru România, pentru că ne-am obișnuit să spunem că pentru o agricultură performantă este nevoie de o concentrare a proprietății funciare. De altfel, analiza arată că fenomenul de concentrare a terenurilor este prezent în special în țările foste socialiste.
Procesele de privatizare a terenurilor în statele membre foste socialiste au dus la apariția unor structuri agrare mixte, în care utilizarea terenurilor este foarte concentrată, dar și extrem de fragmentată. Acest fenomen a pregătit calea pentru acapararea terenurilor agricole, întrucât noua categorie de proprietari particulari cu capital semnificativ și legături politice adesea puternice i-a putut manevra cu ușurință pe micii fermieri.
În România, nu există informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, dar, conform datelor din diferite surse, până la 10% din suprafața agrară a ajuns în posesia unor investitori din afara Uniunii Europene, iar 20%-30% din terenurile agricole sunt controlate de investitori europeni.
Nici în Bulgaria nu sunt informații oficiale, dar, pe baza datelor empirice culese din diferite surse, se poate deduce că numărul străinilor care dețin proprietăți agricole este mare.
În Ungaria, bazele de date oficiale par să indice că problema acaparării de terenuri agricole este nesemnificativă. Cu toate acestea, cifrele oficiale nu iau în considerare terenurile achiziționate prin folosirea așa-numitelor „contracte de buzunar”, un termen utilizat pentru a descrie contracte secrete, prin care se urmărește ocolirea restricțiilor juridice în materie de tranzacționare a terenurilor. Iar exemplele pot continua și din alte state.
Studiul Comisiei Europene propune și câteva soluții. Piața terenurilor bazată pe libertatea de tranzacționare nu este suficientă pentru a face față riscului de discriminare și marginalizare, a riscului privind controlul asupra acestora.
Astfel, ar trebui extinse restricțiile la adresa liberei circulații a capitalurilor, ar trebui plafonată subvenția pentru fermele mari și adoptată o definiție a fermierului activ. Toate aceste teme sunt în discuție acum în contextul noii politici agricole comune, dar, trebuie să remarcăm că ideea plafonării subvențiilor pentru fermele mari este respinsă de România, unde s-au dezvoltat astfel de exploatații agricole.
În minutele următoare vă prezentăm un dialog cu deputatul Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților având ca temă noua lege a vânzării terenurilor agricole.
Legea vânzării terenurilor agricole a dat naștere și unor controverse. Cea mai justificată vine din partea unei asociații a companiilor petroliere.
Jurnal Rural
Președintele României a promulgat, săptămâna trecută, modificările aduse Legii apiculturii. Conform noilor prevederi, pe etichetele produselor trebuie să fie înscrisă țara de proveniență, iar legea prevede sancțiuni, amenzi de până la 40.000 de lei și suspendarea autorizației sanitar veterinare pentru adaosul de zahăr și alte substanțe interzise în miere.
Producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine, dar și dacă este vorba de amestecuri de miere, cu precizarea provenienței. De asemenea, nu se poate scrie pe borcanul de miere ”produs românesc” dacă nu sunt respectate prevederile legale.
De asemenea, medicii veterinari sunt obligaţi să efectueze supravegherea şi controlul oficial al modului în care producătorii şi procesatorii realizează procesarea mierii şi să recolteze probe în vederea efectuării analizelor de laborator.
Noua lege stabilește și o listă de amenzi, de la 50-100 de lei pentru cei care nu au completat carnetul de stupină până la 30.000-40.000 de lei pentru ”producătorii, procesatorii și comercianții care comercializează cu bună știință, miere de albine cu adaosuri de zaharuri exogene sau alte substanțe interzise”.
Germania relaxează condițiile pentru lucrătorii sezonieri
Începând cu săptămâna aceasta, Germania relaxează condițiile de intrare în țară a lucrătorilor sezonieri. Muncitorii din Uniunea Europeană și din statele din zona Schengen sunt din nou autorizați să intre în Germania, pe uscat sau aer, pentru a lucra în agricultură.
Fermele germane au o cerere de aproximativ 300.000 de muncitori sezonieri pe an, în principal din Polonia și România. În lunile martie și aprilie, însă, în plină criză sanitară, guvernul a închis granițele terestre și a limitat numărul de lucrători sezonieri la 80.000.
Până la începutul lunii iunie, au intrat în Germania aproximativ 39.000 de lucrători sezonieri, potrivit ministerului german al agriculturii. În conformitate cu noile prevederi legale, lucrătorii agricoli trebuie să păstreze o distanță de cel puțin 1,5 metri unul față de celălalt și să lucreze în echipe mici. Dacă apare o infectare cu COVID-19, echipa va fi izolată imediat, iar angajatorii trebuie să anunțe autoritățile locale de sănătate.
Italia declanșează operațiunea „Samuraiul”
Ministerul Agriculturii din Italia este în curs să finalizeze demersurile necesare pentru eliberarea în mediu a unei specii de viespi asiatice. Viespea este prădătorul natural al unui temut dăunător de fructe care a provocat, anul trecut, daune în valoare de peste jumătate de miliard de euro, doar în livezile italiene.
În zilele următoare, este așteptată adoptarea unei hotărâri guvernamentale care va lansa o mulțime de viespi așa-numite „Samurai”. Prima lansare a viespilor este prevăzută pentru a doua jumătate a lunii iunie, iar o a doua rundă va avea loc la jumătatea lunii iulie. Această armată de viespi va purta un război biologic împotriva insectelor marmorate, o specie invazivă de origine asiatică, care a fost introdusă accidental, în anul 2004, în Uniunea Europeană prin comerțul internațional. În calitate de antagonist natural, viespea Samurai parazitează ouăle provocând moartea larvelor.
Dăunătorul de fructe a provocat pierderi însemnate în producția de pere, mere, kiwi, piersici, vișine și caise. La sfârșitul lunii martie, Comisia Europeană a răspuns solicitărilor Italiei pentru a beneficia de măsuri de sprijin, precum și pentru un acces mai simplu al organizațiilor de producători afectate la fondurile europene de urgență. În bugetul pe acest an, guvernul italian a alocat 80 de milioane euro pentru a compensa pierderile fermierilor, o sumă mică în comparație cu prejudiciul estimat la aproximativ 500 de milioane de euro.
„Atlasul insectelor”: populația de insecte este în scădere
Populația de insecte este în scădere în întreaga lume din cauza agriculturii industriale și a consumului de pesticide. Acest declin este o amenințare asupra producției de alimente, a avertizat un nou raport publicat recent și intitulat „Atlasul insectelor”. Studiul aduce o revizuire globală a tendințelor populațiilor de insecte, a legăturii lor cu agricultura și a ceea ce trebuie făcut pentru a-l ameliora.
Raportul publicat de mai multe ONG-uri germane a concluzionat că speciile de insecte și polenizatorii sunt în declin sever. 41% din toate speciile de insecte sunt în scădere și o treime sunt amenințate cu dispariția. Polenizatorii contribuie la aproximativ o treime din producția globală de alimente, iar 75% din culturile cele mai importante depind de polenizarea de către insecte, ceea ce face ca declinul speciilor să fie o preocupare serioasă pentru securitatea alimentară.
Croația cere o extindere a perioadei în care cetățenii străinii nu pot cumpăra terenuri agricole
Guvernul croat dorește extinderea cu încă trei ani a restricției provizorii care împiedică cetățenii străini să achiziționeze terenuri agricole în cel mai nou stat membru al Uniunii Europene. În cadrul tratatului de aderare al Croației, Uniunea a acordat o perioadă de tranziție de șapte ani în care terenurile agricole de pe teritoriul Croației ar fi putut fi achiziționate doar de fermierii croați. Perioada de tranziție a început din anul 2013 și expiră în iulie 2020, însă acordul de aderare a avut în vedere posibilitatea prelungirii acestei perioade cu încă trei ani. Guvernul de la Zagreb a depus recent o solicitare de extindere a restricției. Principalul motiv este legat de faptul că terenurile agricole fertile din estul țării ar putea fi o țintă pentru cumpărătorii din afara țării.
Potrivit datelor Eurostat, prețul terenului arabil din Croația este de aproximativ 3.200 de euro pentru un hectar. Acest preț este unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, alături de cele dintr-o regiune din Bulgaria, din cea mai nordică și cea mai puțin populată zonă a Suediei și din Estonia. Extinderea este privită în mod pozitiv de fermierii croați, care încă nu pot concura cu puterea de cumpărare a proprietarilor străini.
Iată și câteva știri europene pe scurt
În Irlanda, sectorul legumelor este puternic afectat de seceta continuă, potrivit unei declarații a Asociației Fermierilor Irlandezi. Cultivatorii suferă deja pierderi financiare din cauza reducerilor de randament, a pierderilor de culturi și a costurilor suplimentare considerabile din cauza irigaţiilor.
La Varșovia, ministrul polonez al agriculturii a vorbit despre Pactul Verde. Acesta a a subliniat că obiectivele ambițioase legate de Acordul Verde nu trebuie să fie excesive și împovărătoare pentru agricultură și industria alimentară. Cu toate acestea, și-a oferit sprijinul pentru propunerile Comisiei Europene de a spori finanțarea PAC
Spania. Guvernul de la Madrid a aprobat modificarea a patru decrete regale care vizează sectorul fructelor, legumelor și vinului, pentru a ajuta aceste domenii să se adapteze la reglementări și pentru a depăși consecințele pandemiei. Schimbările se referă la relaxarea cerințelor pentru a primi fonduri europene.
Scandal în Bulgaria. O înregistrare video publicată de un site bulgar arată că ministrul bulgar al Agriculturii le-a spus producătorilor de fructe și legume să tacă în privința unui program finanțat de UE, care se presupune că înregistrează o serie de ilegalități.
În Marea Britanie, fermierii și-au intensificat eforturile pentru a introduce roboți pe câmpurile lor, după ce pandemia de coronavirus și Brexitul au dus la scăderea numărului de muncitori necesari pentru a culege fructele și legumele, transmite Bloomberg. În prima fază testele cu roboți vor fi efectuate la fermele care cultivă mere, afine, salată și brocoli.
La final, în România, directorul general al IRUM Reghin a anunțat lansarea pe piață a trei noi tractoare de concepție românească, destinate fermelor de familie. Prețurile acestor modele vor fi cuprinse între 10.000 și 20.000 de euro. Tractoarele pot fi folosite în solarii, pomicultură, viticultură, dar și în câmp, la cosit și greblat.