Au apărut primele certuri iscate de diminuarea bugetului comunitar pentru agricultură (viitoarea PAC). Prea puține țări se declară mulțumite, de exemplu Germania, care, cu un excedent bugetar, și-ar permite să suporte din banii ei diferența lăsată de plecarea Marii Britanii.
România nu ar avea decât de pierdut, dacă ținem cont de datele actuale, și nici nu pare a avea prea multe căi de atac, după cum aflăm de la corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.
Fermierii români, în special cei care se ocupă cu creșterea păsărilor și porcilor, sunt supărați pentru că președintele Klaus Iohannis a întors din drum două legi prin care ei ar fi primit ajutoare de stat pentru investiții în aceste domenii. Concret, este vorba de două scheme de minimis care ar trebui să fie acordate fermierilor români începând chiar din acest an, banii urmând să vină de la bugetul de stat. Prima lege se referă la ajutorul de stat pentru fermele de creștere a păsărilor, iar cea de-a doua, refuzată de la promulgare a doua oară de șeful statului, se referă la ajutorul de stat pentru fermele de reproducție în sectorul suine.
Președintele consideră că aceste programe încalcă normele europene și ar fi ilegale, așa că a făcut contestație la Curtea Constituțională.
Fermierii spun că ei așteaptă de mulți ani astfel de programe, care ar mai reduce dependența de importurile alimentare. La RFI, Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc, spune că nu este treaba fermierilor să se priceapă la făcut legi și că ei așteaptă ca toată lumea să se lămurească și lor să le fie dați banii.
Până la lămurirea situației, e sigur că aceia care pierd sunt doar fermierii, și nici un politician nu va răspunde pentru pierderile apărute. Sau măcar pentru faptul că experții de la Bruxelles, care evaluează cererile Bucureștiului, vor cântări de cel puțin două ori solicitările, ceea ce înseamnă amânări, timp irosit și iar bani pierduți.
Până atunci, aflăm astăzi experiența în accesarea fondurilor europene a doi tineri medici veterinari din comuna C. A. Rosetti, din județul Buzău. Doi tineri născuți la țară, școliți la București, care au revenit în localitatea natală pentru a continua munca familiei în agricultură. Colegul meu Mircea Oprea a mers în satul buzoian Vizireni pentru a discuta cu cei doi, dar și cu autoritățile locale.
Fermierii români privesc cu groază viitorul agriculturii locale fără neonicotinoide. O recentă decizie europeană interzice folosirea acestor pesticide de la începutul anului viitor. România este statul comunitar cu cea mai mare suprafață cultivată cu porumb, și între primele trei la floarea-soarelui. Aceste culturi, și nu numai, sunt dependente de tratarea semințelor cu neonicotinoide drept unică măsură pentru a combate atacul unui dăunător puternic și specific României.
Interdicția în chestiunea neonicotinoidelor (cu care sunt tratate semințele) îi lasă pe fermierii români fără unelte de lucru pentru că soluții alternative nu prea există. Așa că asociația AIDER (Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă), încearcă să vină în ajutorul fermierilor cu produse alternative. Una dintre soluții, testată în ferme din 4 județe, este un produs nou și omologat.
Despre rezultate nu se poate însă vorbi la ora actuală, spune la RFI Arnaud Charmentant, președintele AIDER.
