Despre viitorul învățământului agricol din România am discutat la Liceul Tehnologic Agricol Nicolae Cornățeanu Tulcea în cadrul unei dezbateri la care au participat autorități locale, fermieri, absolvenți ai liceului, profesori.
Care sunt principalele provocări? Ce spun elevii? Dar dascălii?
Ascultați în această ediție specială a emisiunii Rural.
Invitaţi:
• Caterina Ciumacenco, directorul liceului
• Constantin Hogea, primar Tulcea
• Bianca Toma, absolventă a liceului, tânăr fermier
• Miron Costin, absolvent
• Radion Lucian, tehnician veterinar
• Gherghe Cucu, medic veterinar şi profesor la liceu
• Dănuţ Stefanoiu, tehnician veterinar
Jurnal Rural
Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, cu zile în şir în care vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci, iar în majoritatea zonelor ţării apare bruma, se arată în caracterizarea climatică a lunii octombrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
De asemenea, meteorologii afirmă că luna octombrie este cea mai săracă în precipitaţii dintre lunile anului.
"Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est-european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a Soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5-7 grade Celsius mai mici decât cele din luna septembrie", precizează specialiştii ANM.
Temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal, peste 12 grade Celsius în sud-vestul ţării şi pe litoral, iar în zona Maramureşului şi a Transilvaniei între 8 şi 10 grade Celsius.
"Din datele înregistrate în perioada 1961-2018 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana, Dobrogea şi pe areale mai restrânse din Moldova. Pe litoral, în Delta Dunării şi izolat, în sud-vestul ţării, mediile depăşesc 12 grade Celsius. Valori între 8 şi 10 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 grade Celsius. În zona montană înaltă (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 2 şi 4 grade Celsius, iar la Vf. Omu chiar sub 0 grade Celsius", se arată în prognoza ANM.
Importurile de roșii continuă să crească
România a importat anul trecut 36.780 de tone de roșii, fiind al 12-lea mare importator din Uniunea Europeană, potrivit datelor furnizate de Observatorul European al fructelor și legumelor. Cantitatea de tomate din import a crescut în 2018 față de 2017, cu 4867 de tone. De remarcat, totuși, că în 2017, importurile au fost mai scăzute decât în 2016, când în România a intrat o cantitate totală de 41.063 de tone.
În 2009, pe piața românească a ajuns o cantitate totală de 13.773 de tone de roșii, iar în anul următor a scăzut la 8.829 t. Apoi, importurile au tot urcat cantitativ, cele mai mari salturi fiind înregistrate în 2012 ( 20.878 t ) și în 2013 ( 33.108 t ). Vârful a fost atins în 2016: 41.063 t.
Puterea politică instalată în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016 a conceput și aplicat un program de sprijinire financiară a cultivatorilor de tomate în spații protejate ( sere și solarii ), acordând din bugetul național 3000 de euro fiecărui fermier care dovedește că a cultivat 1000 mp și a livrat pe piață 2 t de roșii. Unul dintre argumentele aplicării acestui program a fost acela de a reduce importurile de roșii, considerate masive de autorități, importuri care ar influența semnificativ balanța comercială a României. Importurile au scăzut cu 9150 t în primul an de aplicare a programului, dar au crescut în anul următor cu 4867 t.
*
Ministerul Agriculturii vrea să le dea fermierilor 284,97 milioane lei (60 milioane euro) în 2020 drept ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate, arată un proiect de Hotărâre publicat pe site-ul ministerului şi consultat de News.ro.
"Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de maximum 284,97 milioane lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de maximum 60 milioane euro, şi se asigură (...) din bugetul repartizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale", arată un proiect de Hotărâre publicat pe site-ul ministerului şi consultat de News.ro.
Valoarea sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 14.248,8 lei/beneficiar/an, care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.
Producții record pentru fermierii din județul Mureș
Peste 60 de producători agricoli şi crescători de animale au participat, joia trecută, în centrul municipiului Târgu Mureş, la expoziţia organizată de Ziua Produselor Agroalimentare Româneşti, care a ajuns la a treia ediţie.
"Suntem la a treia ediţie şi avem 60 de fermieri invitaţi cu toată gama de produse, flori, preparate din carne, legume, fructe, palinka, poduse de patiserie etc. Am recomanda tuturor consumatorilor ca astăzi, de Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti, să guste din produsele tradiţionale ale judeţului Mureş, fiind cele mai sănătoase, ţinând cont că în judeţ avem şi laboratorul de determinare a pesticidelor din legume şi fructe. În judeţul Mureş, pentru al treilea an consecutiv, fermierii au obţinut producţii record, anul 2019 înregistrându-se cele mai mari producţii din istorie la grâu şi rapiţă, iar estimările pentru culturile de toamnă, precum floarea soarelui, sfecla de zahăr şi porumbul, sunt peste nivelul ultimilor trei ani, consideraţi cei mai buni ai agriculturii mureşene", a declarat şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DJA) Mureş, Ioan Rus.
Potrivit şefului DAJ Mureş, pe teritoriul judeţului Mureş există toată gama de culturi agricole, ultimii trei ani fiind unii dintre cei mai buni din istorie, în acest an obţinându-se cea mai mare producţie de grâu cu o medie pe hectar de 5.109 de kilograme, cu producători care au atins şi peste 7.300 kilograme la hectar, fapt inedit pentru relieful din judeţ.
Producţii foarte bune s-au obţinut şi la rapiţă, peste 3.000 kg/ha, la porumb peste 7.500-8.000 kg/ha, la floarea soarelui, peste 4.000 kilograme la hectar, iar la sfeclă de zahăr se preconizează între 70.000 şi 77.000 de kilograme la hectar.
Cel mai mare siloz de la Marea Neagră şi Marea Mediterană inaugurat la Constanța
Cel mai mare siloz de la Marea Neagră şi Marea Mediterană, siloz situat chiar în portul Constanţa, la dana 80, a fost inaugurat de un cunoscut afacerist din județul Constanța. Conform economica.net, investiția se ridică la suma de 50 de milioane de euro și îi aparține constănțeanului Corneliu Idu prin operatorul portuar Comvex.
Capacitatea celui mai mare mare siloz din Constanța este de 200.000 de tone, iar după inaugurarea de săptămâna trecută, prima navă a fost deja încărcată şi a plecat din port. Au plecat din România seminţe de floarea-soarelui de la Cerealcom Dolj către fabricile de ulei deţinute de Cargill. Cea mai mare fabrică de acest gen se află la Amsterdam.
„Practic este singurul terminal de cereale independent, celelalte aparţinând marilor traderi. În ciuda recesiunii care s-a instalat în România şi care ameninţă întreaga lume, pentru noi anul 2019 a fost un an foarte bun. Am finalizat construcţia celui mai modern şi mai mare siloz de cereale care există în portul Constanţa, precum şi în Marea Neagră şi în Marea Mediterana, Comvex Silo”, după cum a declarat Corneliu Idu.
Nu doar capacitatea foarte mare de depozitare face unic acest siloz de cereale, ci şi poziţionarea acesteia în cadrul operatorului portuar Comvex Constanţa, la dana 80, dană cu o adâncime de 17,80 metri, ceea ce face posibilă operarea unor nave de dimensiuni foarte mari. „Investiţia în silozul de cereale a fost de cca 50 milioane de euro, dar valoarea de piaţă a acestui terminal este de cca 200 milioane euro”, precizează Corneliu Idu.
