Propunerile ANSVSA privind creșterea porcilor în gospodării sunt explicate de șeful celei mai mari organizații de profil. Agenția de specialitate în domeniul privind igiena saniatar-veterrinară recomandă oprirea vânzărilor de suine, dar porcii vor putea fi crescuți în gospodăriile țărănești.
Invitat: Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).
Jurnal Rural
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ar putea implementa un proiect pilot în cadrul unei direcții din minister care să ofere posibilitatea familiarizării cu un program dedicat „Circuitului electronic al documentelor”, precum și adaptarea acestuia cu procedurile și nevoile specifice ale instituției. Ministerul va identifica modalitatea legală de a derula proiectul pilot propus în vederea atingerii obiectivelor de digitalizare, care sunt o necesitate a desfășurării activității în condiții de eficiență. Prin implementarea principiilor digitale în activitatea curentă a instituției se dorește creșterea eficienței aplicării politicilor agricole, precum și transparentizarea proceselor de comunicare interne și externe în beneficiul fermierilor și al tuturor celor care interacționează cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, după modelul existent în marea majoritate a instituțiilor similare din Uniunea Europeană.
Controverse pe tema etichetării produselor
Regulamentul Uniunii Europene nr. 775 din 2018 intră în vigoare de la 1 aprilie a.c., dată de la care niciun produs alimentar nu mai poate avea înscris pe etichetă că este fabricat în România dacă materia primă folosită în producerea acestuia nu este 100% de provenință românească. Alternativa este „Produs în Uniunea Europeană„ sau „din afara Uniunii Europene”, în funcție de proveniența ingredientului primar. O schimbare care va influența piața și, posibil, pe consumatori. În România, există o tendință de a schimba etichetarea produselor alimentare cu indicarea originii materiei prime utilizată. Există o lege care are prevederi în acest sens, Legea nr. 192/2017 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate, prevederi care nu au fost aplicate niciodată și niciun control nu a verificat respectarea lor. Procesatorii români se prevalează de Regulamentul european nr. 775 care stabilește normele generale și cerințele privind indicarea țării de origine sau a locului de proveniență a produselor alimentare. Regulamentul vizează campaniile de marketing bazate pe originea materiilor prime, situație în care este obligatoriu să fie înscrisă pe etichetă originea materiei prime.
Obiective ale strategiei „De la Fermă la Furculiță”
Pe lângă obiectivele pe termen lung, de reducere a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor, Comisia Europeană are în vedere alte trei obiective majore în noua sa politică alimentară. Acestea se referă la reducerea utilizării medicamentelor antimicrobiene pentru animalele de fermă, la creșterea suprafeței de teren a Uniunii Europene dedicată agriculturii ecologice și la reducerea obezității în rândul populației Uniunii Europene, conform unei versiuni a proiectului viitoarei strategii a Comisiei „De la Fermă la Furculiță” (Farm to Fork). Reducerea utilizării pesticidelor va fi o țintă obligatorie, cu o bază legală clară, care implică o revizuire a legilor UE existente, inclusiv indicatorul de risc armonizat stabilit în temeiul Directivei privind utilizarea durabilă. Procentajul cu care vor fi reduse nu este încă specificat. Curtea de Conturi Europeană a publicat, recent, un raport în care a semnalat că indicatorii de risc actuali nu sunt adecvați, pentru că nu țin cont de cum, când și unde sunt utilizate pesticidele.
Costuri mai mari pentru producătorii agricoli din Rusia
Temperaturile anormal de ridicate din acest an au condus la creșterea numărului de dăunători și de boli ale plantelor, a anunțat serviciul de control fitosanitar rus citat de platforma franceză agritel.com. Efectul acestei evoluții a vremii este că producătorii agricoli ruși vor fi obligați să efectueze tratamente suplimentare pentru culturi. Până în prezent, starea culturilor de iarnă este considerată satisfăcătoare pe majoritatea suprafețelor.
Semănatul de primăvară continuă într-un ritm alert în Rusia, producătorii locali de orz, mazăre și ovăz grăbindu-se să profite de rezervele de apă încă existente în sol după ploile recente. Însă după iarna fără zăpadă, riscul de secetă persistă, informează sursa citată.
Rusia este de mai mulți ani un actor major pe piața mondială de cereale. Este principalul exportator de grâu și rivalul producătorilor europeni pe piețele de export în țări terțe. De asemenea, Rusia este cel mai mare producător de orz și de ovăz, fiind al treilea exportator mondial de ovăz, după Canada și Australia, și principal furnizor de orz de pe piața mondială.
România nu mai are niciun focar de gripă aviară
Toate restricţiile impuse în judeţul Maramureş ca urmare a apariţiei virusului gripei aviare pe platforma avicolă din localitatea Seini au fost ridicate, iar în prezent în România nu mai există niciun focar activ sau vreo suspiciune de gripa aviară, informează Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Potrivit sursei citate, în prezent, se monitorizează situaţia epidemiologică creată de evoluţia în continuare a gripei aviare în Europa (Bulgaria, Germania, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Ucraina), precum şi toate mesajele de alertă de la Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) şi de la Comisia Europeană (CE).
Reprezentanţii ANSVSA menţionează că, în data de 26 martie, vor participa la întâlnirea trimestrială a avicultorilor din România şi a medicilor veterinari care asigură supravegherea efectivelor de păsări din ferme şi a proceselor tehnologice de abatorizare şi procesare a cărnii de pasăre.
Agricultura germană, în pericol
În Germania, s-a intensificat dezbaterea privind nivelul crescut al concentrațiilor de nitrați din apele subterane germane și legătura cu activitățile agricole. Deși nu doar agricultura este responsabilă de nivelurile ridicate de nitrați din sol, un studiu publicat recent de Institutul German de Cercetări Economice (DIW) arată pentru prima dată o legătură clară între poluarea apelor subterane și utilizarea agricolă, scrie euractiv.de.
Potrivit studiului german, conținutul de nitrați din zonele forestiere și de pășuni este, în general, semnificativ mai mic decât în punctele de măsurare din zonele cu exploatare agricolă.
În regiunile agricole, cercetătorii au descoperit și valori de expunere care depășesc de până la șapte ori nivelul maxim admis.
Concentrația de nitrați este deosebit de mare în acele state federale unde există exploatații de creștere a porcilor, fiind cauzată de gunoiul animal. Cercetătorii germani concluzionează că există o legătură între densitatea mai mare a populației de porci și nivelul crescut de nitrați. Comisia Europeană a trimis, în anul 2016, Germania în fața Curții de Justiție a UE din cauza nivelului ridicat al poluării apelor cu nitrați și a lipsei de măsuri capabile să combată acest fenomen. În ultimii ani, Germania a înăsprit reglementările în privința utilizării îngrășămintelor.
Până când se depun cererile unice de plată?
Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) a încheiat seria instruirilor tehnice specifice fiecărui început de campanie, derulate cu personalul de execuție al APIA responsabil cu primirea cererilor, pentru asigurarea derulării în cele mai bune condiții a procesului de primire a cererilor de plată ale fermierilor și le reamintește că începând cu data de 2 martie s-a dat startul primirii cererilor unice de plată pentru campania 2020. Cererea unică de plată completată de fermieri se depune la centrele locale/județene ale APIA, în perioada 2 martie-15 mai 2020.
Cererile unice de plată pot fi depuse și după data de 15 mai, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 16 mai.
Noi linii directoare dietetice în Danemarca
În Danemarca, vor fi publicate noi linii directoare dietetice pentru a ușura sarcina consumatorilor de a alege alimente ecologice. Printre inițiativele pregătite atât de Ministerul Alimentației, cât și de cel al Climei se numără noi sfaturi dietetice care pot contribui la lupta cu schimbările climatice și o campanie cu sfaturi care privesc alimentele consumate zi de zi. Majoritatea danezilor (aproximativ 70%) consideră că este important să lupte împotriva schimbărilor climatice, făcând mai durabile obiceiurile lor alimentare.
Amprenta climatică din alimentația daneză reprezintă aproximativ trei tone de dioxid de carbom pe persoană. Alegând alimente cu o amprentă climatică redusă, cum ar fi consumul de carne de pui în loc de carne de vită și cartofi în loc de orez, o persoană poate reduce cu aproximativ 20-30% din amprenta climatică a alimentelor.
Dacă în consum se schimbă produsele din carnea cu legume sau cu fructe impactul asupra mediului este și mai redus. În același timp, mâncarea sănătoasă este unul dintre cei mai importanți factori atunci când vine vorba de combaterea unor boli.
