Fermierul român, după eliminarea cotelor de lapte: decât protest la Bruxelles, mai bine proiect cu bani europeni

În localitatea Bixad din Covasna am găsit o fermă cu 60 de vaci de muls, pentru care fondurile venite de la Uniunea Europeană au reprezentat, în două rânduri, un real ajutor. Ferma e a lui Zoltan Muller, iar rasa pentru care a optat este Bălțata Românească.

”Cresc Bălțată Românească deoarece este o rasă mixtă, este bună și pentru carne și pentru lapte. De asemenea, cu această rasă se obțin rezultate bune și la pășune și în grajd”, explică fermierul de la Bixad, județul Covasna. La ora actuală, întregul efectiv existent la ferma condusă de Zoltan Muller are o caracteristică aparte, aceea că este rodul muncii proprii.

Povestea a început însă mai demult. În 1996, Zoltan Muller avea 10 vaci pe care, din cauza lipsei de randament, a trebuit să le vândă. Așa că a decis să se instruiască în țări cu tradiție și cu performanțe în creșterea taurinelor și a ales Elveția. ”Acolo, într-o localitate în apropiere de Zurich am învățat meserie, cum se zice. Am lucrat într-o fermă de vaci care avea un efectiv de 120 de capete, dintre care 60 de vaci de lapte mulgătoare și restul, viței și juninci. Acolo am văzut prima dată ce înseamnă creșterea vacilor în stabulație liberă și m-am gândit că atunci când voi reveni acasă voi face la fel, stabulație liberă. Pentru că, până atunci am avut, pentru creșterea animalelor, doar stabulație legată. Și tot în acea perioadă mi-a venit ideea ca la reîntoarcerea în țară să fac cursuri de însămânțare artificială. De meserie sunt tehnician veterinar. Prin urmare, mi-a fost ușor să aplic această metodă de reproducție”, își amintește Zoltan Muller.

Întorcându-se în România el a reînființat în 2000 ferma de creștere a vacilor, cu exemplare din rasa Bălțată Românească tip Simmenthal. Găsirea unor mijloace financiare, pe lângă cele proprii, a făcut posibil mersul înainte. Soluția salvatoare a fost accesarea fondurile europene.