Agricultura 4.0 sau ”Cea de-a 4-a revoluție industrială”

Tractor cu AI - Ferma Cojocna, @ USAMV Cluj-Napoca

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii visau la viitor și încercau să își imagineze cum va evolua, în timp, omenirea. Pe la începutul anilor 1900, când revoluția industrială lua avânt, futurologii francezi, de exemplu, au anticipat inventarea aspiratorului casnic, robotizarea industriei, chiar existența dronelor. Imaginația lor a fost chiar mai bogată decât atât și a plăsmuit chiar ”autobuze” subacvatice atașate de balene, un fel de submarine din ziua de azi. Însă cum a evoluat, cu adevărat, una dintre cele mai vechi ocupații ale omului, agricultura? 

Specialiștii Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca spun că, în acest moment, ne aflăm în ”Cea de-a 4-a revoluție industrială”. Este vorba despre aplicarea conceptului de agricultură digitală sau Agricultura 4.0. Aceasta presupune integrarea tuturor elementelor componente dintr-o tehnologie, inclusiv agricolă, spune profesorul Ovidiu Ranta, care predă la disciplina ”Mașini agricole şi impactul asupra mediului”. 

 

”Agricultura, ca orice sector economic, este direct conectată cu industria și tot ce înseamnă evoluție tehnologică presupune digitalizare, utilizarea softurilor și a computerelor de proces, monitorizarea foarte exactă a diverși și tot mai mulți parametri care, pe lângă faptul că sunt monitorizați, sunt, în același timp analizați și procesați prin diverși algoritmi de lucru. Acești algoritmi iau decizii care sunt transmise fie operatorului, fie execută comenzi sau operații în timp real, fără informarea operatorului”, spune profesorul Ranta.

Aplicații practice

Nu există nicio operațiune din agricultură legată de mecanizarea proceselor de producție care să nu fie digitalizată și să nu fie acoperită de softuri. De exemplu: utilizarea camerelor de luat vederi pentru a determina poziția plantelor. Utilajul care prășește, se deplasează între plante, pe rânduri, în funcție de imaginile transmise. Un alt exemplu ar fi conducerea automată a agregatelor și utilizarea tehnicii de cartare prin satelit, mai spune profesorul Ovidiu Ranta. 

Utilizarea sistemelor satelitare, astăzi, este universal valabilă și în agricultură foarte mult aplicată. Are foarte multe avantaje, printre care precizie foarte bună și încă ceva: siguranță în timpul lucrului, pentru că delimitează foarte exact capetele parcelelor, ne avertizează și acest lucru se întâmplă și ziua, și noaptea, pentru că sateliții lucrează în permanență, ceea depășește, practic, puterea ochiului uman de a vedea lucruri doar la lumina zilei, ci mergem și în domeniul ”invizibil”. Acest lucru înseamnă avantaje imense, pentru că un tractor poate fi utilizat nu doar 10-12 ore pe zi, ci poate fi utilizat 24 de ore, ceea ce înseamnă un avantaj imens, ca și principiu. Pentru un mijloc de producție, este un aport economic extraordinar de important”, a spus prof. Ovidiu Ranta.

Tractoare fără șofer

Tractori inteligent. Sursa: Ferma Cojocna, @ USAMV Cluj-Napoca

Dacă tot dispunem de tehnologia necesară, de ce nu vedem, pe câmpurile din toată lumea, doar tractoare fără șofer, ghidate prin satelit? Explicația pare simplă: din cauza provocărilor legate de siguranța omului.

Vehiculele autonome în agricultură va reprezenta un pas foarte mare și o dezvoltare tehnologică imensă. Pe de altă parte, sunt foarte multe tractoare azi în exploatare care sunt echipate cu această tehnică, chiar dacă nu sunt complet automate, pentru că încă suntem limitați din punctul de vedere al protecției muncii, în primul rând, încât nu putem lăsa un vehicul autonom care cântărește 6 sau 10 tone, pe o parcelă, fără operator, să își facă singur treaba, pentru că pot apărea erori, pot apărea diverse elemente de perturbare, iar riscul accidentelor este mare. Din punct de vedere tehnic sunt rezolvate lucrurile, dar din punctul de vedere al siguranței și protecției muncii, încă nu. De aceea vedem mai puține tractoare fără operator, deși ele au dotările necesare. Această dezvoltare a roboților în agricultură va merge și către agregate de dimensiune mică, adică acei roboței care pot face operații simple, dar, fiind în număr mare." 

Nu este o modă, este o normalitate ca toate tractoarele să fie echipate cu tehnică de conducere prin satelit, de reglare a parametrilor în timp real, de reglare și optimizare a consumurilor și de optimizare a forței de tracțiune, în funcție de toți parametri cu care operează, respectiv adâncime de lucru la sol, umiditate, patinarea roților, presiunea în pneuri, toate aceste sunt monitorizate în permanență și pot fi în timp real modificate încât să obținem ceea ce ne interesează foarte mult: un consum energetic minim, o eficiență economică maximă și nu în ultimul rând, și țin să subliniez acest lucru, tema conservarea resurselor este cea care ghidează sau guvernează aceste aplicații sau inovații din domeniul agricol. Operăm cu resurse care sunt epuizabile și ne aplicăm foarte mult asupra resurselor de sol și resurselor de apă

Să hrănești o întreagă planetă e o provocare

Dezvoltarea tehnicii în agricultură este motivată și de nevoia de hrană pentru o populația în continuă creștere. Însă resursa solului este, și ea epuizabilă, de aceea tehnologia nouă este menită și a o proteja. Însă mai este și problema apei.

Noi în Europa suntem încă privilegiați, însă dacă facem o privire de ansamblu asupra Terrei, sunt multe zone în care apa este o problemă majoră. Foarte important este conceptul de agricultură durabilă și sisteme durabile care presupun ca și generațiile următoare să primească exact aceleași șanse de a-și produce hrană și energie pe care le-am primit noi, la vremea noastră”.

Dronele care cartează râurile din Transilvania

Însă tehnologia ajută și alte ramuri ale agriculturii și științelor vieții. Am stat de vorbă și cu profesorul Daniel Cocan, de la catedra de  Fiziologie Animală a Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii. De mulți ani, profesorul și studenții săi folosesc drone pentru a putea explora și carta râurile din Transilvania.

În secolul XXI nu se mai poate fără tehnologie. Ne ajută foarte mult, pe domeniul acesta, al pisciculturii și mai ales a ihtiologiei, de care mă ocup eu în primul rând. E nevoie de foarte multă tehnică, foarte multe echipamente, când ne deplasăm pe teren, când facem inventarieri de faună, dispozitive care induc electronarcoză peștilor, aeratoare, pentru menținerea peștilor în bazine cu oxigen. Avem nevoie de bărci, de mijloace de transport, de mașini. Folosim tehnologie de ultimă generație pentru fotografierea peștilor, măsurarea, cântărirea lor, pentru stocarea datelor, avem multe baze de date. Până la finalul carierei mele îmi doresc să inventariez toate râurile din Transilvania. Cam 10% am făcut până acum. Fără tehnologie nu se mai poate în ziua de astăzi. Lucrurile se mișcă foarte repede. Ca să fii competitiv, să fii la același nivel științific cu comunitatea științifică din vestul Europei sau de pe alte continente nu poți în ziua de astăzi. Datele pe care le culegem sunt mult mai multe comparativ cu ce se făcea înainte”, a spus Daniel Cocan.

Specialiștii USAMV Cluj spun că tehnologia în agricultură nu este un moft, ci este o necesitate. Avantajul major al tehnologiei este că face luarea deciziilor de zi cu zi mult mai ușoară. Fermierul modern poate să își eficientizeze munca și să își optimizeze costurile, dar și să economisească timp prețios.