BIGH : ferma urbană din Bruxelles

BIGH (Building Integrated Green House) este numele unei ferme urbane din Bruxelles care ar putea fi cândva pregătită să aprovizioneze întregul oraș cu fructe și legume pentru tot anul.

Abatoarele din cartierul Arderlecht, la Bruxelles, locul pe care românii din Belgia îl numesc „la doi boi” datorită celor două statui care tronează la intrare. 

Lângă abatoare, pe acoperișul clădirii numită Foodmet a luat naștere în 2018 o fermă urbană unică în Europa. Unică prin însuși conceptul de fermă urbană, dar şi prin tehnologia „ecologică folosită aici pentru irigații – anume cea care se înscrie în conceptul foarte la modă de economie circulară. 

Pe acoperiș deci se întind metri de răsaduri: lăstari tineri de salată, dovlecei, busuioc, pătrunjel, coriandru, dud, afine, zmeură. Toate sunt cultivate în straturi de pământ transportat cu zecile de tone pentru a acoperi acoperișul clădirii Foodmet. 

Arhitectul și proiectantul proiectului, Steven Beckers, este responsabil pentru această instalație inedită. Numele lui este cunoscut fiindcă a fost arhitectul care a restaurat complet între 1992 și 2004 clădirea Berlaymont de la Bruxelles care adăpostește sediul principal al Comisiei Europene. 

Steven Beckers ne explică faptul că a fost nevoie de multe straturi succesive de izolație pentru a obține 2000 m2 de grădini pe acoperișuri: o protecție Derbigum pentru a asigura impermeabilitatea acoperișului, un strat pentru a preveni rădăcinile plantelor să se rupă printr-un sistem asemănător cojii de ou pentru a reține apa...

În cele din urmă, această grădină va furniza mai multe restaurante locale și magazine din Bruxelles.

Şi lângă aceste straturi, lipite de o multitudine de panouri fotovoltaice, se găsesc serele. Pe o parte sunt plantate roșiile care stau pe un substrat. Pe de altă parte, bazine de apă cu peștișori. Roșiile și tufișurile sunt interdependente, deoarece sunt componente esențiale ale acvaponiei, acest concept unic și ecologic prin care apa necesară plantelor vine de la pești. 

Înțelegem din explicațiile primite că acvaponia este o combinație de hidroponie (cultivarea fără pământ, alimentată cu nutrienți de apă) și acvacultură (piscicultură). Cum funcționează? Exact, așa cum au practicat-o chinezii și maiașii cu peste 1000 de ani în urmă. Plantele se hrănesc cu apă îmbogățită cu îngrășăminte (excremente) din pești.

Principiul este același în aceste sere, deși mai complex. Aici, două sisteme de recirculare a apei funcționează într-o buclă închisă în care peștii și plantele sunt conectate printr-un filtru biologic. 

Biofiltrul purifică apa din pește și este completat de o aprovizionare zilnică cu apă proaspătă  reînnoită în proporție de  5%, echivalentul în apă fertilizată al căreia este folosită pentru a hrăni plantele. Miliardele de microorganisme din biofiltru transformă amoniacul produs de pești în nitriți și apoi în nitrați pentru a fi absorbiți direct de rădăcinile plantelor. Olivier Soulas, responsabil aici cu acvacultura. 

Această fermă  este prima lume”, spun cei care au conceput-o. Este adevărat, ferma de la abatoarele din Bruxelles, construită deci în inima abatorului Anderlecht, este o premieră deoarece combină mai multe concepte inovatoare: cultivarea legumelor în oraș pe acoperișuri și acvaponia.

Abatorul Anderlecht combină, de asemenea, un sistem circular de energie. Pentru a putea produce pe tot parcursul anului, pompa de căldură a fermei captează căldura produsă la parter de camerele frigorifice enorme și frigiderele măcelarilor și ale comercianților cu amănuntul care operează la abatoare. 

Ferma colectează apa de ploaie care curge de pe acoperișul serelor sale și are, de asemenea, o fântână săpată la 70 de metri în subsolul orașului.

Trebuie spus că un sistem acvaponic consumă în medie de 200 de ori mai puțină apă decât un sistem convențional de acvacultură, deoarece apa este în mare parte reciclată.

Aici ar putea fi produse 15 tone pe an de roșii şi este o soluție excelentă ce ar putea fi extinsă pe miile de acoperișuri plate din Bruxelles.