În ediția de astăzi a emisiunii Rural ne ocupăm de o problemă dulce – cea a industriei zahărului. Un domeniu ultra-reglementat în spațiul comunitar, cu legi anti-concurențiale dure, care funcționează după sistemul de acum clasic al cotelor, așa cum e în multe sectoare din agricultură. Numai că în context european, anunțata eliminare a sistemului de cote va modifica radical piaţa. Conform reglementărilor europene, anul de comercializare în piaţa zahărului începe la data de 1 octombrie şi se încheie la data de 30 septembrie anul următor. Iar România ar fi trebuit să comunice oficialilor europeni încă de acum câteva luni cota de producție pe anul viitor, lucru care nu s-a întâmplat. Ministerul Agriculturii a publicat, spre dezbatere, un proiect de ordin prin care stabileşte ce cote de zahăr alb revin producătorilor activi pe plan local. Aceasta după ce Comisia Europeană a ameninţat cu infringementul. România riscă acum o penalizare de 500 de euro pe tona de zahăr din cota stabilită.
”Comisia Europeană poate să acţioneze România în infringement pentru că nu are cotă de zahăr şi penalizarea este de 500 de euro pe tona de zahăr din cotă”, spune Mihail Dimitriu, vicepreşedintele Patronatului Zahărului din România. ”Este un fapt fără precedent faptul că o ţară membră în Uniunea Europeană nu are alocată cota de zahăr în urma procesării sfeclei, în intervalul anului de piaţă 2014-2015. În acest an, cota de zahăr nu a fost alocată prin ordin de ministru pentru că s-a produs un scurt circuit. În 2013, Ministerul Agriculturii, în baza unui istoric de realizare a cotelor între fabrici, a transferat fiecărui procesator de sfeclă din România cotele de zahăr, pe baza realizărilor din 2007, conform unui regulament european. O fabrică de zahăr a fost nemulţumită, deşi nu şi-a realizat cota şi a dat ministerul în judecată. Din cauza acestui fapt, din primăvară, situaţia trenează în instanţă, iar MADR nu şi-a asumat responsabilitatea să aloce până în momentul de faţă cota de zahăr care trebuia alocată până la 1 octombrie, înainte de începerea noului an de piaţă”, a mai spus Mihail Dimitriu.
Numai că lucrurile se întâmplă prea târziu, după cum transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan. Din cauza neînțelegerilor interne și a unui proces în derulare, România are alocată o cotă de ZERO tone de zahăr pentru 2015.
Revenind la cadrul general după care funcționează industria zahărului, noua Politică Agricolă Comună prevede încetarea sistemului de producţie în cote începând cu anul de piaţă 2015/16. Aceasta implică şi anularea preţului minim garantat pentru sfeclă şi modifică radical această piaţă, fiind însoţită şi de efecte nedorite în ceea ce priveşte creşterea vulnerabilităţii sectorului la influenţele externe şi ale burselor de mărfuri, de multe ori speculative.Mai mult, chiar dacă se prevede o convergenţă a suportului european pentru agricultură, şi deci o egalizare a subvenţiilor, aceasta se va petrece undeva la orizontul anilor 2030, mult prea târziu pentru a fi motivant pentru cultivatorii din noile ţări membre.Dacă aceste propuneri vor deveni realitate în termenele menţionate de Comisie, fermierii şi procesatorii de sfeclă din România vor fi afectaţi negativ de concurenţa venită din ţările vestice, cu o performanţă agricolă superioară, asigurată după perioade lungi de subvenţii generoase.Acestea sunt motivele pentru care fermierii români şi procesatorii se opun acestei propuneri şi insistă asupra continuării sistemului de cote cel puţin până în anul 2020.În încercarea de a descâlci ițele încurcate ale situației, am plecat de la primul implicat în domeniu – cultivatorul de sfeclă de zahăr.În Transilvania, în zona Mediașului, Teodor Aflat cultivă 7.000 de hectare, din care peste 600 sunt cu sfeclă de zahăr.