descoperi
  Plantație de viță de vie în campusul USAMV București © Eduard Vasilică

Campusul Universității de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din București e la doar o aruncătură de băț de Parcul Herăstrău, fiind situat în una din cele mai râvnite zone rezidențiale ale Capitalei. Nu te-ai aștepta, așadar, ca la doar câțiva kilometri de Piața Victoriei să găsești nu mai puțin de 38 de hectare de spațiu verde, un areal cam de două ori și jumătate mai mare decât Parcul Cișmigiu.

Campusul universitar al USAMV conține o grădină botanică, un parc dendrologic, câteva zeci de câmpuri didactice și experimentale, precum și clădirile facultăților, căminele, un complex alimentar, o sală de sport și mai multe terenuri pentru activități sportive în exterior.

Aici, își desfășoară activitatea aproximativ 11.000 de studenți și câteva sute de profesori și personal specializat. Este locul unde tinerii care ating excelența produc, spre exemplu, noi specii de kiwi, aclimatizează plante exotice precum papaya sau obțin soiuri noi de organisme vegetale mai productive și mai rezistente la intemperii.

USAMV București, un secol și jumătate de excelență

Nu am putea cuprinde amploarea academică din prezent a acestui spațiu fără a arunca o privire înspre trecut. Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti este una din cele mai vechi instituții de învățământ superior din țară, fiind rezultatul unui parcurs academic îndelungat, care a debutat în 1852, când era semnat actul de organizare a Institutului de Agricultură de la Pantelimon. În 1855, şi-a deschis cursurile şi Şcoala pentru Învăţătură Veterinară. Din 1867 s-au inclus în programa de studii şi disciplinele silvice, iar învăţământul agronomic bucureştean s-a dezvoltat sub numele de „Şcoala Centrală de Agricultură şi Silvicultură”. În anul 1868, s-a înfiinţat prima instituție de cercetări agricole din România, cunoscută sub denumirea de Stațiunea Agronomică București.

Rectoratul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti © Eduard Vasilică

Din anul 1869, se schimbă sediul școlii în Bulevardul Mărăşti, iar din anul 1915 se pun bazele învăţământului superior agronomic la Bucureşti, devenind Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău. În anul 1921, are loc transformarea Şcolii Superioare de Medicină Veterinară în Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, iar în 1929, Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău devine Academia de Înalte Studii Agronomice din Bucureşti.

În anul 1948, ia fiinţă Institutul Agronomic Bucureşti, care, din anul 1952, devine Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” (IANB) – Bucureşti. 1992, IANB - Bucureşti a funcţionat sub denumirea de „Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti”, iar din anul 1995, funcţionează sub numele de Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. În anul 1994, se înfiinţează Facultatea de Biotehnologii, iar în anul 2000, Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală (F MIEADR).

Parcul Dendrologic și Grădina Botanică, printre atracțiile USAMV

„Este, după părerea mea, cel mai frumos campus universitar din țară. Are 38 de hectare, iar multe din clădirile noi pe care le vedeți au fost reabilitate și consolidate cu fonduri europene. Avem multe clădiri de patrimoniu, foarte vechi, la care nu am vrut să renunțăm. Am ales, în schimb, să le reparăm și să le modernizăm”, spune profesorul Adrian Asănică, decan al Facultății de Horticultură din cadrul USAMV București. Pornim împreună într-un tur ghidat al campusului, pe care îl facem la bordul uneia din mașinuțele electrice achiziționate de universitate pentru deplasarea mai rapidă a cadrelor didactice.

„Domeniile de studiu pe care le acoperă USAMV București sunt foarte variate, iar tinerii interesați pot studia unul din domeniile: Agronomie, Horticultură, Biologie, Silvicultură, Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere, Medicină Veterinară, Ingineria produselor alimentare, Inginerie civilă, Ingineria mediului, Inginerie geodezică, Biotehnologii, Ştiinţe inginereşti aplicate, Inginerie şi management, Inginerie şi management în agricultură şi dezvoltare rurală”, spune profesorul.

Structura academică a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti © USAMVB

De la profesorul Adrian Asănică aflăm că în campusul USAMV există o zonă despre care cei mai mulți dintre bucureșteni probabil nu au auzit. „Locuitorii Capitalei știu că există o grădină botanică la Cotroceni, dar foarte puțini cunosc faptul că mai există un astfel de loc în București: Grădina Botanică a USAMV. Suntem extrem de mândri de acest loc conceput și îmbogățit de-a lungul timpului de studenții și profesorii universității. Îi invităm pe cei care iubesc natura să vină și să vadă această grădină, dar îi rugăm în același timp să respecte un set de reguli, din care cea mai importantă este să nu rupă plantele. Pentru noi acest loc este foarte important pentru că aici, precum și în alte zone ale parcului, studenții, masteranzii și doctoranzii noștri își fac lucrările practice sau de cercetare”.

Scurt tur ghidat din mașinuța electrică

În vecinătatea Grădinii Botanice a USAMV se află Parcul Dendrologic care se întinde pe aproape două hectare. „Această zonă reunește elemente de peisagistică. Cel mai recent este rodul unui workshop realizat de studenții de la Peisagistică. Este vorba despre un pavilion verde de „loisir” pentru studenți realizat, în principal, din salcie. Imaginați-vă că atunci când este cald studenții, în loc să învețe în camerele de cămin, o pot face chiar în această zonă creată de ei”, spune decanul Facultății de Horticultură.

“Pavilion Nautilus” realizat de studenții de la Peisagistică © Eduard Vasilică
Detalii tehnice “Pavilion Nautilus” © USAMVB
Alei in parcul USAMVB © Eduard Vasilică
Proiectele studenților peisagiști prind contur în Parcul dendrologic USAMV © Eduard Vasilică
Cuiburi artificiale pentru păsări amplasate în Parcul dendrologic USAMVB de "Clubul de Ornitologie AVES" din cadrul Facultăţii de Horticultură © Eduard Vasilică

Kiwi „elite” de România

Ne apropiem de zona câmpurilor experimentale. Aici, sute de studenți, masteranzi și doctoranzi desfășoară proiecte pe termen lung sub ghidarea profesorilor. Profesorul Adrian Asănică ne-o prezintă pe Lavinia Iliescu, doctorand în cadrul USAMV, coautoare a unui proiect care presupune descoperirea de noi specii de Kiwi, care să poată produce fructe mai mari, mai gustoase și mai rezistente la intemperii.

Studenta Lavinia Iliescu © Eduard Vasilică

„Acum o săptămână am tăiat plăntuțele de Kiwi, iar acum urmează să le palisăm. Aici avem o formă de coroană tip T, care presupune să avem două cordoane și niște ramuri anuale care se așează precum coastele pe aceste sârme”, explică Lavinia. De la ea aflăm că planta de Kiwi, care produce fructul cu același nume, poate crește în România în ciuda originii ei asiatice, dacă îi sunt asigurate câteva condiții de creștere și protecție. În principiu, acolo unde crește prunul, poate crește și planta de Kiwi.

„Așa cum avem grijă să plantăm piersicul sau caisul în zone cu climat mai favorabil (n.r. ferite de intemperii), așa trebuie să avem grijă și când plantăm cele două specii de Kiwi cu care lucrăm noi: Actinidia chinensis și Actinidia deliciosa. De asemenea, acest tip de plantă are nevoie de sistem de aspersie, fiind iubitor de umiditate atmosferică. Totodată, trebuie să fim foarte atenți să nu băltească apa la nivelul radicular, așadar trebuie plantat pe un sol mai înalt în zona rădăcinii, pentru ca atunci când plouă foarte mult apa să se poată scurge mai ușor de la nivelul rădăcinilor active.

Noi soiuri de Kiwi, obținute în România

“Obiectivul lucrării mele este acelea de a obține unul, două sau trei soiuri noi pe care să le omologăm, fapt pe care cred că o să reușim să îl facem anul acesta. În România există deja două tipuri noi de Kiwi elite, intrate pe firul producției în mediul privat. Deja am selecționat plantele care fac fructe mari, gustoase și rezistente la păstrare”.

Lavinia amintește și că „ne poate ajuta foarte mult și dacă plantăm o „perdea” de alun. E vorba de mai mulți aluni plantați unul lângă celălalt, care protejează planta de vânt. Fiind o plantă tip liană, nu ar putea susține fructele dacă nu ar fi ancorată și protejată de vânt”, explică tânăra doctorand.

Ne arată două din fructele de Kiwi obținute în cadrul studiului prin încrucișarea mai multor plante. Ambele sunt mai mari decât fructele pe care suntem obișnuiți să le vedem în supermarketuri, mai parfumate și mai gustoase. În plus, spune doctorandul, fructele rezistă la păstrare aproximativ un an, fără a fi tratate cu substanțe chimice și fără a fi modificate genetic.

Fructe de Kiwi obținute în cadrul studiului realizat la USAMVB prin încrucișarea mai multor plante © Eduard Vasilică

Din Republica Moldova, la școală în București. Și înapoi acasă

Andrei Vition tocmai a terminat stadiul de practică de primăvară. E anul 3 la Horticultură și vine tocmai din Republica Moldova. Părinții lui au o plantație de viță vie pe care, însă, nu au mai exploatat-o din lipsă de bani. Andrei speră să revină în țara natală, după ce termină facultatea la București, pentru a revigora plantația de viță de vie a familiei.

Andrei Vition este student in anul 3 la Horticultură și vine tocmai din Republica Moldova © Eduard Vasilică

„În acest stadiu de practică la vie am învățat atât de multe. Profesorii ne-au fost alături și ne-au învățat să vedem lucrurile în ansamblu. Am putut afla pe propria piele că e mult mai plăcut să stai în câmp decât la un birou”, mărturisește încântat Andrei Vition. Mergem împreună în plantația de viță de vie, unde vom afla cum se taie și se leagă corect o coardă de vie.

„Suntem în mijlocul unei colecții vechi. Avem butuci de vie plantați de cadrele didactice actuale în urmă cu 30 de ani, când erau încă studenți. noi încercăm acum să îi regeneram, să îi aducem într-o stare cât mai bună. O să aplicăm o tăiere drastică; se numește „Guyot pe semitulpină”. O să lăsăm un cep, care o să aibă 1-2 „ochi”, precum și o coardă care o să aibp 8-10 „ochi”. Trebuie să avem grijă să nu fie prea mare încărcătura pentru vie. Din toți acești „ochi” vor crește lăstari noi. Va trebui să revenim în iunie să lăstărim (n.r. ruperea cu mâna a lăstarilor în exces), ca să nu fie foarte aglomerate coardele de vie”, explică Andrei.

Cum se taie corect o coardă de vie

„Trebuie eliminate toate aceste ațe prin care corzile au fost ancorate de sârmă în anul anterior, pentru că tulpina plantei să nu fie sugrumată în procesul ei de creștere. Iar recolta să nu fie pusă în pericol. De asemenea, trebuie eliminate și corzile foarte lungi care trec în dreptul butucilor vecini. Practic, eliminăm tot ce este vechi de doi ani, fapt relevat de deformarea cojii de la suprafața coardei”.

Studenții USAMV, specializați în aranjamente florale Ikebana

Aranjament floral Ikebana realizat de Anca Tănăsescu © Eduard Vasilică

Anca Tănăsescu este studentă în anul 3 la Facultatea de Horticultură, iar printre specialitățile sale se numără realizarea de aranjamente florale Ikebana, în cadrul serei chinezești din cadrul campusului universitar, unde își îndeplinește în prezent stadiul de practică. Conceperea unei astfel de opere, după cum o clasifică inventatorii japonezi, presupune o comuniune spirituală cu natura și cu plantele folosite.

Conceperea unui aranjament Ikebana

„Aici, am deprins un proces complet, de la producerea florilor și îngrijirea lor până la valorificarea lor sub formă de flori tăiate, flori în ghiveci sau aranjamente florale. Azi, vom recolta câteva cale pentru un aranjament floral japonez tip ikebana. Am recoltat o plantă deschisă, vom recolta încă una boboc, precum și două frunze. În Ikebana nu se face niciodată rirsipă de material. Principiul este: mai întâi aleg planta pentru că îmi place, iar apoi o tai și o pun în aranjament. Nu se face ca în aranjamentele occidentale, unde ai multe flori tăiate dinainte să începi să concepi aranjamentul floral”.

Și, pentru că în această tehnică spiritualitatea are un rol aparte de care depinde însăși reușita aranjamentului floral, „artistul” trebuie să țină cont de trei elemente: shin, soe și hikae. „Shin, ramura cea lungă, este cerul, soe, partea florală, îl reprezintă pe om, iar hikae, cea de-a doua ramură, reprezintă pământul. Cele trei nu se află niciodată într-o poziției simetrică”, povestește tânăra studentă. Tot de la ea aflăm că „florile și frunzele trebuie scurtate cu o foarfecă la dimensiunea dorită, iar tăierile se fac întotdeauna sub apă pentru ca aerul să nu poată pătrunde în tulpina plantei secționate”. Componentele se plasează apoi pe un suport special în care florile, frunzele și ramura aleasă pot fi înfipte și stabilizate. Frumusețea și armonia unui aranjament ikebana sunt în strânsă legătură cu echilibrul emoțional al persoanei care îl realizează.

Fructul dragonului (pitaya) în sera chinezească a USAMVB © Eduard Vasilică

În sera chinezească, unde pe lângă conceperea aranjamentelor Ikebana pot și realizate și operațiuni de înmulțire și plantare a unei varietăți mari de specii de plante, se află și o secțiune cu plante asiatice, de care profesorii de la USAMV București sunt extrem de mândri. „În această seră chinezească, unde este nevoie să asigurăm printr-un sistem special produs de cercetătorii chinezi o temperatură mai ridicată, avem, pe lângă plante și flori comune, anumite specii pe care le-am adus din China. Este vorba în special despre fructul dragonului”, povestește decanul Adrian Asănică, arătându-ne o plantă care seamănă cu un cactus alungit. „Domnul profesor universitar Florin Stănică a conceput această metodă de „conducere” foarte, foarte potrivită pentru această plantă. Fructele ei sunt extrem de bune, pot spune chiar mai bune decât cele pe care le-am gustat în China, probabil datorită solului”.

Serele de cercetare ale USAMV, concepute pe model olandez

Serele de sticlă ale USAMVB © Eduard Vasilică

Periplul prin uriașul campus al Universității de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din București ne duce în final către una din clădirile cele mai spectaculoase ale complexului: serele de sticlă ale USAMV, concepute după un model elaborat de specialiști din Olanda. Ghid ne este Angela Chichifoi, studentă în anul III. „Ne aflăm în serele de legume, flori și pomi ale universității noastre. Ne aflăm în zona de răsaduri și de cercetare. Răsadurile din față sunt de tomate, iar pe stânga avem răsaduri de tomate care urmează un studiu de cercetare, respectiv direcționarea tomatelor pe două tulpini, ciupite la două cotiledoane, cât și altoirea tomatelor pe diverse soiuri de portaltoi”, explică tânăra studentă.

Uriașele sere de sticlă ale USAMV

Suntem curioși să aflăm ce urmăresc studiile întreprinse aici de studenți, cu ajutorul profesorilor. „Urmărim productivitatea, cât și calitatea produsului. Nu e vorba despre modificări genetice, sub nicio formă. Aici avem, spre exemplu, două soiuri de portaltoi. Acești portaltoi sunt, de fapt, niște tomate mai sălbatice, care au o rezistență la anumiți dăunători care sunt în sol, cât și la anumite boli. Portaltoii, cu rădăcina lor mai puternică, se vor uni cu altoii de tomate, care fac tomatele gustoase și vor rezulta niște tomate care au niște rezistențe și niște rezultate mai bune. În acea parte avem urzică decorativă, plante care țin de partea de floricultură și care au fost înmulțite prin butășire, iar în partea dreaptă răsaduri de ardei. Mai avem și un alt tip de flori, care au fost urmărite în urma ciupirii vârfului în vederea ramificării, implicit a obținerii unui număr mai mare de flori. Sunt activități de cercetare pe care le derulăm”, spune Angela Chichifoi.

Aceleași sere de sticlă găzduiesc zeci de tipuri de flori, legume și pomi, toate aflate în diverse stadii ale activităților științifice. Atracția acestui spațiu unde temperatura urcă până la aproximativ 30 de grade Celsius este reprezentat de secțiunea plantelor exotice.

„Sera are are 19 compartimente, fiecare cu un specific anume, ceea ce este extraordinar. Ce vedem acum în jurul nostru este foarte exotic. Încercăm să aducem un aer tropical și specii care sunt de mare impact. În fața noastră avem papaya. Uitați-vă la ce dimensiuni au ajuns!”, exclamă profesorul indicând un grup de 7-8 fructe de mărimea unor vinete coapte, crescute în vârful unui copac exotic. „E plin de fructe! În fiecare an ne bucură simțurile cu calitățile deosebite ale acestor fructe. Ele sunt galbene la maturitatea de consum. În perioada următoare urmează să își schimbe ușor coloritul. Aici avem strelitzia. Dacă am fi avut flori, colega noastră putea să vă facă niște aranjamente absolut spectaculoase. În containere foarte mari avem spatifilum, arbore de cafea, iar în spate un bananier. În general, avem grupate plante care au aceleași pretenții față de temperatură și umiditate. E un lucru bun pentru că astfel studenții pot să vină să ia contact cu aceste specii, să le cunoască, să le învețe pretențiile, modalitatea în care le îngrijesc și de ce nu, să și folosim uzufructul lor, atât fructe, cât și flori”, spune profesorul Asănică.

De ce ar alege un tânăr USAMV București?

Profesorul Adrian Asănică și jurnalistul Mircea Oprea în campusul USAMV © Eduard Vasilică

Pe tot parcursul scurtei noastre vizite, campusul USAMV București a zumzăit nu doar de albinele aflate la cules de polen în pomii fructiferi experimentali, ci și de sute de studenți care se deplasau între zonele unde profesorii susțin cursurile practice pe tren. Decanul Facultății de Horticultură, profesorul Adrian Asănică, spune că este extrem de mândru de universitatea ale cărui studii le-a urmat și unde este în prezent dascăl. El lansează un apel către toți tinerii care iubesc natura și care sunt în căutarea unei cariere: „Cred că suntem cea mai bună alegere pe care o pot face tinerii în momentul de față. Noi le putem oferi aici un mediu incredibil de plăcut. Suntem în mijlocul naturii. Suntem înconjurați de frumos. Învățăm să dăm naturii înapoi frumos, să mâncăm sănătos. La sfârșitul Facultății de Horticultură fiecare își vor putea alege meseria pe care și-o doresc. Pot să lucreze în sectorul pomicol, viticol. Pot să învețe cum să se bea și să deguste un vin. Avem și tot ce înseamnă parte de peisagistică, o specializare ale cărei roade le puteți vedea aici. Sunt multe proiecte pe care studenții noștri le învață în campus. Își pot înființa o firmă de amenajări peisagistice. Pot deveni producători de pomi, de viță de vie, de fructe, de legume, de răsaduri. Pot să facă extraordinar de multe lucruri”.

Câteva atuuri ale USAMV București

„Nu știm ce ne rezervă viața. Acum, în pandemie, oamenii ce au făcut? S-au retras, și-au adus frumosul lângă ei, au mâncat mai sănătos, s-au îngrijit mai mult de ei și de familia lor. Practic, noi învățăm aici studenții cum să producă mâncare sănătoasă și gustoasă, pentru ei, dar și pentru cei din jur”