La doar câțiva kilometri de București, pe o suprafață de peste 500 de hectare, se află Staţiunea Didactică și de Cercetare Dezvoltare Agronomică Moara Domnească. Acest vast complex agronomic cu sectoare variate – de la pomicultură, la zootehnie și câmpuri experimentale – este una dintre cele patru stațiuni de cercetare deținute de Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București. Mii de studenți ai universității vin anual aici pentru a-și efectua stagiile de practică în câmp sau pentru a-și desfășura lucrările de masterat sau doctorat. Stațiunea nu este, însă, doar un spațiu didactic, ea devenind în ultimii ani o adevărată fermă, cu activitate economică intensă, fapt care asigură autofinanțarea totală a întregii stațiuni.

Moara Domnească, de la moșie de domnitor, la stațiune de cercetare

Povestea staţiunii didactice Moara Domnească începe la mijlocul secolului al XVII-lea și este în strânsă legătură cu satul învecinat al cărui nume îl poartă. Domnitorul Țării Românești din perioada 1640-1688, Șerban Vodă Cantacuzino, a stăpânit prin cumpărare, din anul 1671 și până la moartea sa, Moșia Stoenești „cu o suprafață de 650 stânjeni”. La scurt timp de la achiziționarea acestei uriașe moșii, domnitorul a cerut să se construiască în vadul vechi al râului Pasărea o moară de apă pentru localnici, fapt care avea ulterior să stea la baza schimbării denumirii străvechiului sat Moșneni – Stoenești în Moara Domnească.

„Întreaga suprafață a stațiunii a ajuns în proprietatea Universității de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară din București în urmă cu aproape 30 de ani, în 1993. Am dezvoltat aici un model de fermă mixtă pentru studenții noștri, cu mai multe sectoare: vegetal, zootehnie, cultură mare, pomicultură, precum şi un complex alimentar”.

De la Costel Mihalaşcu, directorul Fermei didactice Moara Domnească, aflăm că „ferma se autofinanțează, neavând nevoie de bani de la bugetul statului. Reușim să obținem fonduri valorificând produsele pe care le obținem în cadrul fermei: vindem fructele, legumele și cerealele cultivate, închiriem cele opt „celule” frigorifice pe care le avem și chiar prestăm servicii cu mașinile noastre agricole. De asemenea, vindem produsele lactate obținute de la văcuțele noastre din rasa Montbeliarde, prin intermediul unor dozatoare de lapte amplasate la Piața Otopeni și în sediul USAMV București, unde un litru de lapte poate fi achiziționat cu 4 lei. Produsele noastre le găsiți, spre exmplu, în magazinele alimentare din cadrul USAMV București, în piețele mari din capitală, precum Delfinului, Obor și Rahova, dar și în aprozarul de la poarta fermei noastre”.

Costel Mihalașcu spune că este extrem de mândru pentru că a reușit să crească mult activitatea economică a fermei în ultimii ani și, implicit, veniturile care asigură remunerarea celor 38 de angajați, de la ingineri și contabili, până la paznici, mulgători și îngrijitori. Un alt proiect cu care se laudă este parteneriatul dintre stațiune și cantina pentru studenții de la USAMV București, aprovizionată în mare parte cu produse obținute la Moara Domnească.

Interra Farm Network, un proiect pentru agricultură la standarde europene

Periplul prin ferma Moara Domnească începe cu vizitarea unuia din cele mai noi și inovative proiecte din cadrul stațiunii: un depozit de pesticide construit după cele mai recente standarde europene, în care studenții USAMV București învață cum se gestionează corect pesticidele folosite în agricultură. Conceptul Interra Farm Network este un proiect complex care se derulează în 9 ţări europene, fermele în care este implementat devenind adevărate centre de formare a expertizei pentru studenți și producătorii agricoli.

„În viitor, acest depozit nu poate lipsi din nicio fermă, dacă dorim să respectăm standardele Uniunii Europene. Aici studenții pot afla cum pot preveni, spre exemplu, efectele extinse ale unui accident care se poate produce în acest depozit de pesticide. Avem substanțe specifice, cum este acest rumeguș foarte fin, care se aruncă pe soluție în cazul unei scurgeri de substanțe pesticide. Camerele sunt proiectate cu sistem de aerisire permanentă pentru eliminarea eventualelor gaze toxice. Iar încăperile sunt concepute după standarde exacte, cu praguri înalte pentru prevenirea răspândirii eventualelor substanțe periculoase care se pot vărsa. De asemenea, studenții învață și cum se pot recicla corect recipientele de plastic în care sunt păstrate pesticidele, toate aceste chestiuni fiind reguli impuse la nivelul UE, care trebuie respectate”, explică Radu Mădălin, doctorand în anul I în cadrul stațiunii de cercetare și, totodată, inginer șef al fermei la vârsta de numai 35 de ani.

Depozitul de pesticide realizat cu respectarea tuturor standelor europene funcționează în strânsă legătură cu un spațiu exterior, unde mașinile agricole ale fermei sunt curățate de reziduurile cu potențial toxic, atunci când se întorc de la muncile agricole.

„Utilajele sunt curățate, apa rezultată este colectată printr-o scurgere urmând ca ea să ajungă într-un heliosec. Este vorba despre un bazin special amenjat care colectează această apă cu pesticide. Datorită căldurii și vântului, apa se evaporă, iar urmele solide de pesticide rămân înăuntru, în loc să ajungă pe câmp sau pe drumuri unde pot polua mediul înconjurător. Nu mai merge să spălăm utilajele la marginea drumului sau lângă malurile apelor. Conținutul heliosecului este strâns aproximativ o dată la 3 ani și este transmis către firme care se ocupă cu procesarea lui.”

Celule care produc frig și … bani

Un alt spațiu esențial pentru funcționarea fermei este clădirea depozitului, care conține 8 celule frigorifice, unde pot fi depozitate sute de tone de produse care necesită refrigerare. Întregul spațiu a fost construit la cele mai înalte standarde, cu fonduri europene nerambursabile și a fost extrem de util atunci când ferma Moara Domnească a fost parte a programului național prin care zilnic erau livrate în școli fructe pentru elevi.

„Acest sector al stațiunii are o însemnătate economică deosebită, întrucât, atunci când stocurile de fructe și legume se epuizează, ferma poate produce în continuare bani închiriind spațiile libere din celulele frigorifice către firme private care au nevoie de spațiu de depozitare pentru diferite mărfuri perisabile. Fiecare celulă care o capacitate de depozitare de 100 de tone. În mod normal, fructele culese intră într-o cameră de pre-răcire, iar apoi sunt introduse pentru păstrare în celulele frigorifice. Aici, temperatura poate fi setată în funcție de necesități, însă peste zero grade, pentru a evita înghețarea produselor depozitate. Avem în apropiere un en gros foarte mare, iar de acolo ne vin mulți clienți care închiriază spațiile noastre de răcire, atunci când noi nu avem nevoie de ele”, spune doctorandul Radu Mădălin.

Linie completă de procesare și depozitare a fructelor și legumelor

În ceeași incintă cu depozitele frigorifice, se află și aparatele de procesare a fructelor din care se obține suc natural, cum este cel de mere, spre exemplu, care poate fi achiziționat de la aprozarul fermei.

Zecile de tone de mere produse anual vin de la livada din apropiere, care se întinde pe o suprafață de aproximativ 22 de hectare. „Copacii sunt cultivați în sistem intensiv, fiind plantați relativ aproape unii de ceilalți. Pentru eficientizarea producției, am montat o instalație de irigare prin picurare. Apa provine de la patru puțuri pe care le-am săpat. Copacii sunt tăiați în așa fel încât ramurile pornesc de la o distanță apropiată de sol. Singurele probleme serioase pe care le întâmpinăm an de an sunt cele legate de lipsa forței de muncă. La cules, sper exemplu, avem nevoie de zilieri, pe care suntem nevoiți să îi aducem de la zeci sau chiar sute de kilometri depărtare, pentru că cei din zonă nu sunt foarte interesați de această muncă, în ciuda faptului că oferim plată prin contract, cu mese incluse și chiar cazare pentru muncitorii care vin din alte localități”, spune inginerul șef al fermei.

Sectorul pomicol al fermei cuprinde, pe lângă cele 22 de hectare de măr, 7 hectare de prun și 5 hectare de nuc.

Agricultura viitorului, supravegheată prin radar

Moara Domnească a devenit în doar câțiva ani o fermă independentă financiar, capabilă să se autosusțină prin valorificarea produselor obținute. Acest spațiu rămâne, însă, totodată și o stațiune de dezvoltare și cercetare, cu zeci de câmpuri experimentale, unde studenții și absolvenții de USAMV București vin în mod constant și desfășoraă activități de cercetare. Unul din proiectele cele mai interesante din ultimii ani este „Campaign Support for Sentinel-1 Companion Satellite – System Studies”, finanțat de Agenția Spațiala Europeană (ESA).

Programul a presupus instalarea la Moara Domnească a unui sistem pilot pentru măsurători radar efectuate asupra culturilor agricole cu scopul de a verifica fezabilitatea aplicării măsurătorilor radar spațiale în domeniul agricol.

Culturile sunt supravegheate prin radar de pe o schelă specială

„Prin acest proiect se urmărește extragerea informațiilor biofizice referitoare la starea de sănătate și productivitatea culturilor agricole prin metode de teledetecție. În urma prelucrării avansate a informației radar se realizează o imagistică de tip tomografic, ceea ce permite obținerea imaginilor radar tridimensionale (3D) ale culturilor, în condiții de creștere controlată pe toată perioada fenologică. Îi îndemnăm pe studenți să vină și să vadă cum se face agricultura viitorului” explică Radu Mădălin.

În cadrul proiectului, sunt investigate capabilitățile de detecție ale efectelor produse de diverși factori, cum ar fi: conținutul de apă din tulpini, umezeala în sol sau bolile produse de dăunatori.

„Construcția instalației de la Moara Domnească reproduce, la sol, tehnica în domeniul spațial pe care Agenția Spațială Europeană o are în vedere pentru lansarea în viitor a unei noi misiuni. Caracterul de unicitate al proiectului constă în faptul că Romania devine astfel prima țară care dezvoltă, în mod coerent, susținut și recunoscut, studii asupra culturilor agricole prin metode radar complexe”.

Un doctorat, pe două hectare și jumătate

Radu Mădălin e fiu de medic veterinar și își amintește că încă de mic a crescut printre animale de tot soiul în Oltenița, localitatea natală. Mărturisește că s-a simțit mereu aproape de natură, așa că drumul ales în carieră a fost în strânsă legătură cu ce a văzut și învățat de la tatăl său în copilărie. A ales Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV București, pe care a absolvit-o în 2009. La scurt timp a decis să vină – pentru o perioadă scurtă, spunea atunci – la Moara Domnească.

„Nu am plecat nici azi de aici, sunt inginer șef al stațiunii, iar de mai puțin de un an mi-am început doctoratul. Studiez ceva care nu e foarte cunoscut la noi: așa-numitele „cover crop”-uri. Este vorba despre cultivarea unor plante al căror scop este de a aduce beneficii solului. Aceste „culturi de acoperire” sunt utilizate în mod obișnuit pentru a suprima buruienile, pentru a gestiona eroziunea solului, pentru a ajuta la construirea și îmbunătățirea fertilității și calității solului, pentru controlul bolilor și dăunătorilor și pentru promovarea biodiversității”, explică doctorandul.

Ideea acestei lucrări de doctorat i-a venit anul trecut când, din cauza secetei excesive, recoltele de grâu au fost extrem de reduse. Lucrurile au devenit interesante grație unei buruieni cunoscute sub numele de Veronica, care în mod normal pune probleme. Aceasta crește pe suprafața solului cultivat, dar în același timp păstrează umiditatea în sol.

„Am preferat, în condiții de secetă, să am un teren îmburuienat. Această buruiană a menținut un grad de umiditate în sol, iar recolta de grâu nu a fost atât de rea: 6 tone pe hectar, grație acestei buruieni care a menținut umiditatea în sol. De la această idee am pornit cu lucrarea mea de doctorat în care urmăresc efectele cover crop-urilor asupra culturilor”.

Radu Mădălin spune că va urmări și documenta îndeaproape evoluția culturii în următorii 3 ani, sperând ca în final să găsească o soluție de eficientizare a acestor „culturi de acoperire”, care pot avea rezultate remarcabile în creșterea productivității culturilor și îmbunătățirea calității solurilor.

Văcuțe franțuzești, „adoptate” cu succes la Moara Domnească

Ferma Moara Domnească are și un sector Zootehnic, în care se află colecţia naţională de palmipede (raţe, gâşte), care produce anual, în incubatorul propriu, peste 16.000 boboci de raţe și gâşte, în funcţie de cererea pieţei. În același sector, trăiesc și doi struți care s-au acomodat bine în fermă.

Tot aici, există și 40 de bovine din rasa mixtă Montbeliard, crescute pentru carne, dar și pentru producția de lapte bogat în proteine (3.45%) și unt (3.9%). „Obținem de la ele aproximativ 25 de litri pe zi, care sunt oferiți spre comercializare prin dozatoarele din Bucureşti, de la sediul USAMV, din Piaţa Otopeni şi la sediul fermei din Moara Domnească”, spune Mihai Robert, doctorand în anul 3 pe un proiect de zootehnie care vizează creșterea calității laptelui și a cărnii de vită prin îmbunătățirea condițiilor în care trăiesc aceste animale.

De la Mihai Robert aflăm și că rasa Montbeliarde, originară din regiunea Montbéliard din Franța, este destul de populară la nivel internațional, aceste vite fiind crescute în număr mare în Franța, Rusia, Grecia, Spania, Portugalia, China, Germania, Columbia, Mexic, Irlanda și Romania. Vitele Montbeliarde sunt animale de dimensiuni medii, spre mari, asemânându-se într-o oarecare măsură cu bovinele Holstein. Vacile mature ajung la o înălțime de 140 cm, în timp ce taurii ating aproape 1,5 metri în înălțime. Greutatea corporală medie a taurilor variază între 900 la 1200 kg, iar cea a vacilor între 600 și 700 kg.

„Avem aici toate condițiile pentru exploatarea în condiții moderne a acestor animale. An de an, așteptăm câți mai mulți studenți și chiar elevi din învățământul preuniversitar să ne calce pragul”.

Vitele din rasa Montbeliarde produc lapte și carne de calitate