Folosirea neonicotinoidelor este obiect de dispută între fermieri şi apicultori. Soluţia problemei este utilizarea unor substanţe de calitate, al căror preţ să fie parţial subvenţionat din bugetul de stat, cred reprezentanţii apicultorilor.
Invitat: Marian Pătraşcu, preşedintele filialei București - Ilfov a Asociaţiei Apicultorilor din România şi fondator Patrula Apicola Urbana.
Promovarea produselor alimentare româneşti are nevoie de mai mulţi bani, europeni sau de la bugetul naţional, strategie şi scheme de calitate.
Invitaţi: Ştefan Pădure, preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc, Mihaela Gherghişan, corespondent RFI la Bruxelles.
Zootehnia traversează o perioadă dificilă. Sectorul cărnii de porc acoperă doar o treime din consumul la nivel național. Producția de carne de bovine a înregistrat, anul trecut, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, cu aproape 20%, comparativ cu anul 2019. Sectorul de carne de pui este concurat de importurile care vin la prețuri extrem de scăzute, iar crescătorii de ovine și caprine obțin venituri, în special, din vânzarea de animale vii.
Vorbim despre propunerea legislativă privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar.
Pe plan mondial avem o creştere a preţurilor la materiile prime. Prognozele FAO arată o creştere a preţurilor materiilor prime agricole de 2,1% faţă de luna ianuarie.
Invitaţi: Ovidiu Gheorghe, preşedinte Asociaţia Societăţilor de Distribuţie de Bunuri din România, Cezar Gheorghe, consultant Clubul Fermierilor din România, Mihaela Gherghişan.
Un fermier din județul Vrancea a introdus tehnologiile noi și le utilizează pe scară largă. Rezultatele sunt spectaculoase, reduceri de costuri și randamente bune. În același timp, în trialogul european se fac pași înainte în ceea ce privește viitoarea politica agricolă comună.
Invitaţi Rural:Teofil Dascălu, fermier, administratorul fermei Frizonagra, Vrancea, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.
BIGH (Building Integrated Green House) este numele unei ferme urbane din Bruxelles care ar putea fi cândva pregătită să aprovizioneze întregul oraș cu fructe și legume pentru tot anul.
Abatoarele din cartierul Arderlecht, la Bruxelles, locul pe care românii din Belgia îl numesc „la doi boi” datorită celor două statui care tronează la intrare.
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii visau la viitor și încercau să își imagineze cum va evolua, în timp, omenirea. Pe la începutul anilor 1900, când revoluția industrială lua avânt, futurologii francezi, de exemplu, au anticipat inventarea aspiratorului casnic, robotizarea industriei, chiar existența dronelor. Imaginația lor a fost chiar mai bogată decât atât și a plăsmuit chiar ”autobuze” subacvatice atașate de balene, un fel de submarine din ziua de azi. Însă cum a evoluat, cu adevărat, una dintre cele mai vechi ocupații ale omului, agricultura?
Este opinia unui ieșean care a investit în permacultură pentru că, spune tânărul, a simțit declinul naturii și a vrut să schimbe ceva. Permacultura și micro agricultura intensivă sunt alternativele la agricultura convențională, model criticat de experți, pentru impactul asupra mediului și protecția față de consumator. Permacultura, micro agricultura intensivă sunt la început în România și la nivel guvernamental nu există deocamdată strategii pentru dezvoltarea acestor domenii.
Închiderea piețelor care funcționează în spații fără aerisire, dar și a târgurilor din sate are efect în lanț: au resimțit deja de la cel mai mic producător până la cei care vând en-gros și care nu au unde să depoziteze marfa. Andreea Orosz a fost la Lungulețu, o localitate faimoasă pentru culturile sale și a stat de vorbă cu oamenii.
Delta Dunării rămâne una dintre cele mai căutate destinații turistice din țară. În perioada pandemiei, a pierdut turiștii străini, un pilon important, au rămas însă românii care au ținut să o viziteze în număr mare. În ultimii ani însă Delta Dunării se confruntă cu un fenomen greu de ținut în frâu de autorități: tot mai multe ambarcațiuni cu motoare puternice o străbat, afectandu-i cel mai de preț lucru: biodiversitatea. Spre ce ne îndreptăm dacă o ținem tot asa?
Agricultura este o loterie. Asta am învățat-o de la fermierii care în fiecare an își văd supuse culturile la tot felul de amenințări. “Când lucrezi sub cerul liber, ești la voia Domnului”, îmi spunea un senior cu ștate vechi în sector. Oamenii s-au învățat deja că niciun an nu este la fel și orice este posibil. Dar până anul acesta, când au fost puși să se războiască cu două mari amenințări – pandemia de Covid-19 și seceta, nu au mai trăit nicicând asemenea emoții.
Mâncăm de 3 ori pe zi, ne place ca în farfuria noastră să ajungă tot ce este mai sănătos și mai gustos. Facem eforturi să alegem hrană din surse de încredere. Avem o responsabilitatea față de sănătatea noastră și a familiei noastre, pentru că, nu-i așa, suntem ceea ce mâncăm. Ca și cumpărători gestul de a lua un produs și a-l pune în coș a devenit o rutină firească. Dar, de câte ori ne-am gândit prin câte mâini, prin câte griji și frământări trec legumele și fructele ajunse în bucătăria noastră? De ce ar trebui să ne intereseze acest aspect?
Pe grinduri și printre ape, alături de pelicani, cai sălbatici, mistreți, coioți, nuferi, stuf și peste 300 de specii de păsări, trăiesc și oameni. Vecinii lor sunt adesea pe malul celălalt și, ca să le faci o vizită, trebuie să iei barca. Natura îți dă de toate, dar nu în fiecare anotimp. Iarna oamenii sunt adesea izolați în bucata lor de deltă din cauza gheţurilor, dar s-au adaptat. În fiecare anotimp au găsit soluții să se hrănească și să dezvolte mici afaceri. De la pescuit, îngrijit albine, crescut animale, găzduit și plimbat turiști, oamenii Deltei fac de toate.
Omenirea practică agricultura mii de ani. Ce deosebește modul în care strămoșii noștri făceau acest lucru și agricultorii zilei de azi este cunoașterea, știința. RFI vă invită să aflați mai multe despre cum poate ajuta știința agricultura zilelor noastre.
Pot trăi decent, din agricultură, producătorii mici şi mijlocii ? Iniţiativele mici au efecte asupra comunităţilor în care sunt dezvoltate?
