Parcul de mașini agricole s-a înnoit în timp. Fermierii apelează la cumpărarea în sistem leasing și la fonduri europene. Specialiștii recomandă ca puterea utilajelor agricole să fie adaptată la suprafața agricolă exploatată.
Invitaţi: Mihai Ivaşcu, director marketing, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România şi Mihaela Ghergişan, corespondent RFI România.
Anul de marketing 2020 a fost complicat din cauza secetei. Nu doar în România, ci în majoritatea statelor europene. Drept urmare, producțiile la toate culturile au fost mai mici, iar prețurile au crescut până la a înregistra adevărate recorduri. În acest context, fermierii și comercianții au avut o serie de tensiuni în ceea ce privește relația comercială. Experții explică la RFI felul în care se poate găsi o cale de înțelegere între fermieri și comercianți, în cazul în care apar nemulțumiri legate de contracte.
Asigurările agricole au fost în ultimii ani o problemă pentru fermieri, dar și pentru profesioniștii din industria asigurărilor. În ultima perioadă, fenomenele meteo extreme i-au obligat pe producătorii agricoli să își asigure culturile. În plus, există și un program european de subvenționare a primelor de asigurare. De asemenea, fermierii români pregătesc înființarea unui fond mutual. În felul acesta, impactul asigurărilor în domeniul agricol va creşte.
Noua politică agricolă comună și planul “Green deal” pe care le va implementa Uniunea Europeană vor aduce schimbări de abordare și de finanțare a economiei rurale. România se pregătește de implementarea programelor europene, inclusiv a planului de redresare și reziliență având două proiecte ce vor fi finanțate prin acest instrument: sistemul de irigații și o rețea de colectare și valorificare a produselor agricole.
Invitaţi Rural: Valeriu Tabăra, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, Mihaela Ghergişan, corespondent RFI la Bruxelles.
Parlamentul European și-a decis poziția fata de politica agricolă comuna (PAC) prin votul de săptămâna trecută. Acum, vor urma negocieri între Parlament și Comisia Europeană, iar fermierii europeni au puncte de vedere destul de diferite față de noua PAC. Peste prevederile PAC se vor suprapune și schimbările aduse de Pactul Verde. Industria berii, care are deja o prezență solidă in România, privește cu atenție condițiile de mediu care se vor impune prin noile politici europene.
Închiderea piețelor care funcționează în spații fără aerisire, dar și a târgurilor din sate are efect în lanț: au resimțit deja de la cel mai mic producător până la cei care vând en-gros și care nu au unde să depoziteze marfa. Andreea Orosz a fost la Lungulețu, o localitate faimoasă pentru culturile sale și a stat de vorbă cu oamenii.
Delta Dunării rămâne una dintre cele mai căutate destinații turistice din țară. În perioada pandemiei, a pierdut turiștii străini, un pilon important, au rămas însă românii care au ținut să o viziteze în număr mare. În ultimii ani însă Delta Dunării se confruntă cu un fenomen greu de ținut în frâu de autorități: tot mai multe ambarcațiuni cu motoare puternice o străbat, afectandu-i cel mai de preț lucru: biodiversitatea. Spre ce ne îndreptăm dacă o ținem tot asa?
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași încearcă să țină pasul cu timpurile, ba chiar să o ia înaintea lor. Cu ajutorul fondurilor europene, Universitatea și-a modernizat bazele de practică astfel încât să fie aptă să facă față provocărilor. Indiferent de specializare, studenții sunt încurajați să învețe în aceste baze cu un mare accent pe partea practică, pentru că testând vor învăța să fie buni specialiști într-un domeniu esențial pentru viitorul omenirii.
Drumul șerpuiește lin printre satele aflate la poalele dealurilor. Sunt deja în zona Voinești, județul Dâmbovița, iar peisajul în culori de toamnă scăldat de un soare blând îmi animă sufletul. E momentul recoltatului la mere și mă bucur că pot face cunoștință cu producătorii din zonă acum, când își adună roadele. Opresc mașina, un domn se apropie de mine să facem cunoștință în timp ce eu îi privesc aliura - înalt, cu părul alb și fața mângâiată de soare. Întind mâna și simt prin strângerea vibrantă, determinarea, forța cu care viața l-a călit.
Vorbim despre o a doua distincție importantă europeană cu care este onorat acest oraș din Transilvania. Cine nu a auzit de vestitul Salam de Sibiu? Dar de celebra Telemea de Sibiu? Sunt doar două din produsele tradiționale din această regiune care sunt recunoscute la nivel național și internațional.
O echipă RFI a fost în superba regiune a Mărginimii Sibiului pentru a vedea cu ce se ”laudă” acest oraș desemnat Regiune Gastronomică Europeană 2019.
Agricultura este o loterie. Asta am învățat-o de la fermierii care în fiecare an își văd supuse culturile la tot felul de amenințări. “Când lucrezi sub cerul liber, ești la voia Domnului”, îmi spunea un senior cu ștate vechi în sector. Oamenii s-au învățat deja că niciun an nu este la fel și orice este posibil. Dar până anul acesta, când au fost puși să se războiască cu două mari amenințări – pandemia de Covid-19 și seceta, nu au mai trăit nicicând asemenea emoții.
Mâncăm de 3 ori pe zi, ne place ca în farfuria noastră să ajungă tot ce este mai sănătos și mai gustos. Facem eforturi să alegem hrană din surse de încredere. Avem o responsabilitatea față de sănătatea noastră și a familiei noastre, pentru că, nu-i așa, suntem ceea ce mâncăm. Ca și cumpărători gestul de a lua un produs și a-l pune în coș a devenit o rutină firească. Dar, de câte ori ne-am gândit prin câte mâini, prin câte griji și frământări trec legumele și fructele ajunse în bucătăria noastră? De ce ar trebui să ne intereseze acest aspect?
Pe grinduri și printre ape, alături de pelicani, cai sălbatici, mistreți, coioți, nuferi, stuf și peste 300 de specii de păsări, trăiesc și oameni. Vecinii lor sunt adesea pe malul celălalt și, ca să le faci o vizită, trebuie să iei barca. Natura îți dă de toate, dar nu în fiecare anotimp. Iarna oamenii sunt adesea izolați în bucata lor de deltă din cauza gheţurilor, dar s-au adaptat. În fiecare anotimp au găsit soluții să se hrănească și să dezvolte mici afaceri. De la pescuit, îngrijit albine, crescut animale, găzduit și plimbat turiști, oamenii Deltei fac de toate.
Omenirea practică agricultura mii de ani. Ce deosebește modul în care strămoșii noștri făceau acest lucru și agricultorii zilei de azi este cunoașterea, știința. RFI vă invită să aflați mai multe despre cum poate ajuta știința agricultura zilelor noastre.
Pot trăi decent, din agricultură, producătorii mici şi mijlocii ? Iniţiativele mici au efecte asupra comunităţilor în care sunt dezvoltate?
