Emisiuni

Ce le lipseşte agricultorilor români: marketing și promovarea produselor

Specialiștii sunt de părere că mulți dintre agricultorii români au ca punct forte producția. Doar că dincolo de producție, adică depozitarea, distribuția și comercializarea, producătorii români au o serie de puncte slabe. De altfel, și fondurile publice se concentrează în zona de producţie și destul de puțin pe lanțul de vânzare. Acest lucru ar trebui schimbat, iar PNRR este un bun prilej.

Invitați: Cristian Păun, profesor de economie şi Ștefan Pădure, președintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc.

 

Între pesta porcină africană și creșterea prețurilor inputurilor

Agricultura românească se confruntă, în această toamnă, cu o serie de probleme. Zootehnia are în continuare pierderi cauzate de pesta porcină africană, iar sectorul vegetal are în faţă o provocare importantă pentru anul viitor și anume creșterea prețurilor materiilor prime și inputurilor.

Invitați: Mary Pană, președinte ACEBOP, Florin Constantin, consultant resurse umane in domeniul agricol.

Toamna fierbinte a agriculturii românești

Stiulete de porumb copt, intr-un la de porumb. Crop din fotografia creată de Michael Fischer, de la Pexels

Cu ce probleme încep această toamnă agricultura și industria alimentară. 

Invitaţi: Viorel Marin, președinte ANAMOB, vicepreședinte Pro Agro, Claudiu Frînc, directorul clusterului M-Agro, Aurel Tănase, preşedintele OIPA legume-fructe.

Provocările anului 2021 în agricultură și industria alimentară

Grau

Susținerea industriei cărnii de porc și consolidarea cooperativelor agricole sunt două teme fierbinți ale acestui an. Care sunt măsurile așteptate de profesioniști pentru ca industria cărnii de porc să poată rezista în faţa amenințării pestei porcine africane și, de asemenea, care sunt deciziile necesare pentru ca sistemul cooperatist să se poată dezvolta.

Invitaţi: Ioan Ladosi, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Florentin Bercu, director executiv, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

 

Cercetarea în domeniul agricol

Plantatie de vita de vie la Murfatlar. Foto: Eduard Vasilica

Stațiunile de cercetare și dezvoltare din România își propun să îmbunătăţească soiurile de plante (viţă de vie, fructe) pentru a le face mai productive și mai adaptate noilor condiții de mediu. În acest context, instituțiile ar avea nevoie de o finanțare mai mare de la buget sau din fonduri europene.

Reportaje

Morile de apă de la Rudăria, una dintre comorile ascunse ale Văii Almăjului

Moara Brușoanea, din Rudăria, este una din cele 20 de mori din sat care macină și azi / Otilia Ghițescu / RFI

Sunt peste 250 de mori de apă în Banatul de Munte, iar 90 dintre ele încă macină. În comuna Rudăria, sau Eftimie Murgu, în Caraș-Severin, înșirate de-a lungul unui fir de apă de peste trei kilometri, sunt 22 dintre ele. Câteva sute de voluntari din toată țara, coordonați de o asociație din Timișoara, au lucrat din greu tot weekendul la aceste mori. Fiindcă istoria trebuie păstrată.

BIGH : ferma urbană din Bruxelles

BIGH (Building Integrated Green House) este numele unei ferme urbane din Bruxelles care ar putea fi cândva pregătită să aprovizioneze întregul oraș cu fructe și legume pentru tot anul.

Abatoarele din cartierul Arderlecht, la Bruxelles, locul pe care românii din Belgia îl numesc „la doi boi” datorită celor două statui care tronează la intrare. 

Agricultura 4.0 sau ”Cea de-a 4-a revoluție industrială”

Tractor cu AI - Ferma Cojocna, @ USAMV Cluj-Napoca

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii visau la viitor și încercau să își imagineze cum va evolua, în timp, omenirea. Pe la începutul anilor 1900, când revoluția industrială lua avânt, futurologii francezi, de exemplu, au anticipat inventarea aspiratorului casnic, robotizarea industriei, chiar existența dronelor. Imaginația lor a fost chiar mai bogată decât atât și a plăsmuit chiar ”autobuze” subacvatice atașate de balene, un fel de submarine din ziua de azi. Însă cum a evoluat, cu adevărat, una dintre cele mai vechi ocupații ale omului, agricultura? 

„Întoarcere la natură, permacultura, o antiafacere în sens modern”

Este opinia unui ieșean care a investit în permacultură pentru că, spune tânărul, a simțit declinul naturii și a vrut să schimbe ceva. Permacultura și micro agricultura intensivă sunt alternativele la agricultura convențională, model criticat de experți, pentru impactul asupra mediului și protecția față de consumator. Permacultura, micro agricultura intensivă sunt la început în România și la nivel guvernamental nu există deocamdată strategii pentru dezvoltarea acestor domenii.

Web-documentare

USAMV București - „pepiniera” de specialiști în agricultura viitorului

Tehnologie, digitalizare, inovare, roboți, automatizare. Cum își găsește locul agricultura românească în peisajul în continuă schimbare al noii revoluții industriale prin care trece în prezent umanitatea? Toți specialiștii din domeniu, de la fermieri la cercetători, trebuie să se adapteze și să evolueze odată cu tehnologia și cu practicile de ultimă generație. Schimbarea se produce la toate nivelurile în ritmuri diferite, dar un pas care nu poate fi neglijat este cel reprezentat de tinerii care vor deveni specialiștii viitorului în sectorul agriculturii.

Seceta, dușman mai aprig decât covid-ul?

Agricultura este o loterie. Asta am învățat-o de la fermierii care în fiecare an își văd supuse culturile la tot felul de amenințări. “Când lucrezi sub cerul liber, ești la voia Domnului”, îmi spunea un senior cu ștate vechi în sector. Oamenii s-au învățat deja că niciun an nu este la fel și orice este posibil. Dar până anul acesta, când au fost puși să se războiască cu două mari amenințări – pandemia de Covid-19 și seceta, nu au mai trăit nicicând asemenea emoții.

Drumul hranei, din câmp în farfurie

Mâncăm de 3 ori pe zi, ne place ca în farfuria noastră să ajungă tot ce este mai sănătos și mai gustos. Facem eforturi să alegem hrană din surse de încredere. Avem o responsabilitatea față de sănătatea noastră și a familiei noastre, pentru că, nu-i așa, suntem ceea ce mâncăm. Ca și cumpărători gestul de a lua un produs și a-l pune în coș a devenit o rutină firească. Dar, de câte ori ne-am gândit prin câte mâini, prin câte griji și frământări trec legumele și fructele ajunse în bucătăria noastră? De ce ar trebui să ne intereseze acest aspect?

Delta Dunării - Ce afaceri fac oamenii de la capătul pământului

Afaceri in Delta Dunarii

Pe grinduri și printre ape, alături de pelicani, cai sălbatici, mistreți, coioți, nuferi, stuf și peste 300 de specii de păsări, trăiesc și oameni. Vecinii lor sunt adesea pe malul celălalt și, ca să le faci o vizită, trebuie să iei barca. Natura îți dă de toate, dar nu în fiecare anotimp. Iarna oamenii sunt adesea izolați în bucata lor de deltă din cauza gheţurilor, dar s-au adaptat. În fiecare anotimp au găsit soluții să se hrănească și să dezvolte mici afaceri. De la pescuit, îngrijit albine, crescut animale, găzduit și plimbat turiști, oamenii Deltei fac de toate.

Agricultură cu ştiinţă

Omenirea practică agricultura mii de ani. Ce deosebește modul în care strămoșii noștri făceau acest lucru și agricultorii zilei de azi este cunoașterea, știința. RFI vă invită să aflați mai multe despre cum poate ajuta știința agricultura zilelor noastre.

Webdoc:  https://rural.rfi.ro/Agricultura-cu-stiinta/