Emisiuni

Cine salvează de la faliment sectorul avicol și cel de creștere a porcinelor

Stâlp metalic parte a sistemului de transport al energiei electrice (ilustrație)

Impactul creșterii facturilor la energia electrică și gaze naturale poate fi devastator pentru fermele de creștere a păsărilor și pentru cele de creștere a porcinelor. Soluțiile de termen scurt trebuie găsite de guvern împreuna cu firmele din domeniu. Pe termen mediu, Planul Național Strategic, aflat în dezbatere publică, poate aduce soluții de eficientizare tehnologică.

Invitați: Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, dr. Mary Pană, președinte al Asociației Crescătorilor de Bovine, Ovine și Porcine.

Cum creezi un lanț scurt de aprovizionare cu produse alimentare

Saci cu cartofi stivuiţi în magazia unui fermier

Food Hub este o rețea care a reușit să construiască lanțuri scurte de aprovizionare. Cu finanțare americană și cu expertiză românească, rețeaua s-a dezvoltat în mai multe orașe din țară ajungând un exemplu de bună practică. Un exemplu care așteaptă să fie replicat în mai multe zone ale României.

Invitaţi: Alexandra Popa, director executiv, Centrul Român pentru Politici Europene, Marius Cobârzan, director executiv Fundația Open Fields, Judith Molnár, administrator și manager Food Hub “Cum se cade”, Odorheiu Secuiesc.

Bilanțul anului 2021 pentru fermieri, previziuni pentru 2022

Sistem mobil de irigatii. Foto: Eduard Vasilica

Apa, tinerii agricultori, Planul Național Strategic, agricultura 4.0 au fost prioritățile fermierilor în acest an. Un an care a fost optim, atât din punctul de vedere al producției, cât și din cel al prețurilor. Anul viitor, va începe sub auspicii bune, dar fermierii români sunt atenți totdeauna la situațiile imprevizibile.

Analiza agriculturii româneşti

Analiza agriculturii româneşti - GRAFIC, ILUSTRATIE

O serie de analize realizate de specialişti arată situaţia în care se află fermele mici şi mijlocii din România. De asemenea, studiile indică doneniile aflate în dificultate economică. Datele sunt necesare pentru definirea obiectivelor agriculturii româneşti în următorii ani în care se va implementa noua Politică Agricolă Comună.

Invitat: Cecilia Alexandri, director Institutul de Economie Agrară al Academiei Române.

 

Asocierea, pe drumul bun, dar mai este loc pentru dezvoltare

Reprezentanții cooperativelor arată ca gradul de asociere a crescut în ultimii ani, dar încă este nevoie ca prin programele europene și prin cele de la bugetul național să fie încurajată înființarea și finanțarea cooperativelor. De asemenea, este nevoie să aibă loc o separare clară a cooperativelor create pentru producție de cele înființate pentru obținerea unor facilitați fiscale. Este, însă, cert că există cooperative care reușesc să facă performanță.

Reportaje

Morile de apă de la Rudăria, una dintre comorile ascunse ale Văii Almăjului

Moara Brușoanea, din Rudăria, este una din cele 20 de mori din sat care macină și azi / Otilia Ghițescu / RFI

Sunt peste 250 de mori de apă în Banatul de Munte, iar 90 dintre ele încă macină. În comuna Rudăria, sau Eftimie Murgu, în Caraș-Severin, înșirate de-a lungul unui fir de apă de peste trei kilometri, sunt 22 dintre ele. Câteva sute de voluntari din toată țara, coordonați de o asociație din Timișoara, au lucrat din greu tot weekendul la aceste mori. Fiindcă istoria trebuie păstrată.

BIGH : ferma urbană din Bruxelles

BIGH (Building Integrated Green House) este numele unei ferme urbane din Bruxelles care ar putea fi cândva pregătită să aprovizioneze întregul oraș cu fructe și legume pentru tot anul.

Abatoarele din cartierul Arderlecht, la Bruxelles, locul pe care românii din Belgia îl numesc „la doi boi” datorită celor două statui care tronează la intrare. 

Agricultura 4.0 sau ”Cea de-a 4-a revoluție industrială”

Tractor cu AI - Ferma Cojocna, @ USAMV Cluj-Napoca

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii visau la viitor și încercau să își imagineze cum va evolua, în timp, omenirea. Pe la începutul anilor 1900, când revoluția industrială lua avânt, futurologii francezi, de exemplu, au anticipat inventarea aspiratorului casnic, robotizarea industriei, chiar existența dronelor. Imaginația lor a fost chiar mai bogată decât atât și a plăsmuit chiar ”autobuze” subacvatice atașate de balene, un fel de submarine din ziua de azi. Însă cum a evoluat, cu adevărat, una dintre cele mai vechi ocupații ale omului, agricultura? 

„Întoarcere la natură, permacultura, o antiafacere în sens modern”

Este opinia unui ieșean care a investit în permacultură pentru că, spune tânărul, a simțit declinul naturii și a vrut să schimbe ceva. Permacultura și micro agricultura intensivă sunt alternativele la agricultura convențională, model criticat de experți, pentru impactul asupra mediului și protecția față de consumator. Permacultura, micro agricultura intensivă sunt la început în România și la nivel guvernamental nu există deocamdată strategii pentru dezvoltarea acestor domenii.

Web-documentare

USAMV București - „pepiniera” de specialiști în agricultura viitorului

Tehnologie, digitalizare, inovare, roboți, automatizare. Cum își găsește locul agricultura românească în peisajul în continuă schimbare al noii revoluții industriale prin care trece în prezent umanitatea? Toți specialiștii din domeniu, de la fermieri la cercetători, trebuie să se adapteze și să evolueze odată cu tehnologia și cu practicile de ultimă generație. Schimbarea se produce la toate nivelurile în ritmuri diferite, dar un pas care nu poate fi neglijat este cel reprezentat de tinerii care vor deveni specialiștii viitorului în sectorul agriculturii.

Seceta, dușman mai aprig decât covid-ul?

Agricultura este o loterie. Asta am învățat-o de la fermierii care în fiecare an își văd supuse culturile la tot felul de amenințări. “Când lucrezi sub cerul liber, ești la voia Domnului”, îmi spunea un senior cu ștate vechi în sector. Oamenii s-au învățat deja că niciun an nu este la fel și orice este posibil. Dar până anul acesta, când au fost puși să se războiască cu două mari amenințări – pandemia de Covid-19 și seceta, nu au mai trăit nicicând asemenea emoții.

Drumul hranei, din câmp în farfurie

Mâncăm de 3 ori pe zi, ne place ca în farfuria noastră să ajungă tot ce este mai sănătos și mai gustos. Facem eforturi să alegem hrană din surse de încredere. Avem o responsabilitatea față de sănătatea noastră și a familiei noastre, pentru că, nu-i așa, suntem ceea ce mâncăm. Ca și cumpărători gestul de a lua un produs și a-l pune în coș a devenit o rutină firească. Dar, de câte ori ne-am gândit prin câte mâini, prin câte griji și frământări trec legumele și fructele ajunse în bucătăria noastră? De ce ar trebui să ne intereseze acest aspect?

Delta Dunării - Ce afaceri fac oamenii de la capătul pământului

Afaceri in Delta Dunarii

Pe grinduri și printre ape, alături de pelicani, cai sălbatici, mistreți, coioți, nuferi, stuf și peste 300 de specii de păsări, trăiesc și oameni. Vecinii lor sunt adesea pe malul celălalt și, ca să le faci o vizită, trebuie să iei barca. Natura îți dă de toate, dar nu în fiecare anotimp. Iarna oamenii sunt adesea izolați în bucata lor de deltă din cauza gheţurilor, dar s-au adaptat. În fiecare anotimp au găsit soluții să se hrănească și să dezvolte mici afaceri. De la pescuit, îngrijit albine, crescut animale, găzduit și plimbat turiști, oamenii Deltei fac de toate.

Agricultură cu ştiinţă

Omenirea practică agricultura mii de ani. Ce deosebește modul în care strămoșii noștri făceau acest lucru și agricultorii zilei de azi este cunoașterea, știința. RFI vă invită să aflați mai multe despre cum poate ajuta știința agricultura zilelor noastre.

Webdoc:  https://rural.rfi.ro/Agricultura-cu-stiinta/