Tehnologiile agricole se schimbă. Tot mai mulți fermieri adoptă lucrări de tip minimum till sau no till din motive economice. Dar, noile tehnologii au nevoie să fie susținute de utilaje agricole adecvate.
Invitați la Rural: Mihai Ivașcu, director executiv, APIMAR, Matei Titianu, tânăr fermier din județul Brăila.
Mihai Ivașcu, director executiv APIMAR: Dacă ar fi să împărțim – pentru că este greu să discutăm pe fiecare tip de utilaj în parte –, probabil că ar trebui să clasificăm mașinile și utilajele agricole în trei categorii: în primul rând tractoarele, apoi combinele, iar în al treilea rând – dar nu mai puțin important – piața inputurilor, adică tot ce înseamnă utilaje tractate sau purtate de tractor.
Piața tractoarelor din România a evoluat – și a evoluat în bine. Credem însă că este loc de mai mult. Dacă ne uităm la anul 2011, atunci se vindeau în România între 1.000 și 1.100 de tractoare noi. Mai mult de 50% erau tractoare de capacitate mică, adică sub 200 CP. Era justificat, pentru că, așa cum știm cu toții, în acea perioadă, terenurile și fermele erau extrem de fragmentate.
Desigur, existau și ferme mari, dar majoritatea erau mici, cu suprafețe reduse. Piața a evoluat constant, iar în anii de vârf – 2019 și 2022 – s-a ajuns la aproape 3.000 de unități vândute anual, adică de aproape trei ori mai mult față de 2011.
Mai mult, structura vânzărilor s-a schimbat semnificativ: acum, peste 50%, chiar spre 60% din tractoarele vândute sunt de peste 200 CP. Această schimbare a fost susținută și de comasarea terenurilor în cadrul fermelor, deși nu avem încă o lege clară în acest sens. Am înțeles că este în pregătire.
Este totuși un semn bun – tractoarele de capacitate mare îi ajută pe fermieri să devină mai eficienți, mai ales în contextul schimbărilor climatice. Nu mai avem aceleași ferestre favorabile pentru lucrări agricole ca în trecut, nici aceleași tipare de ploi. De aceea, tractoarele performante sunt esențiale pentru a putea finaliza lucrările în timp optim.
Matei Titianu, tânăr fermier din județul Brăila: Constatăm o evoluție clară și o schimbare a modului în care fermierii își investesc banii. Se vede acest lucru în felul în care sunt achiziționate utilajele agricole – de exemplu, tot mai mulți aleg tractoare de capacitate mai mare, așa cum a fost și cazul nostru.
Motivul? Dorim să efectuăm lucrările mai rapid, în condiții mai bune și, totodată, să facilităm tranziția către agricultura conservativă. Odată cu schimbările climatice, trebuie să fim mult mai atenți cu solul și să fim capabili să gestionăm mai eficient apa din sol.
Dacă acum 20 de ani tractoarele și combinele erau niște simple utilaje cu roți, astăzi vorbim de adevărate ‘calculatoare pe roți’. Acestea livrează în timp real o mulțime de informații.
De exemplu, anul trecut am achiziționat un tractor cu multiple funcții digitale. Pot vedea în timp real fiecare lucrare care se efectuează și în ce condiții – inclusiv dacă operatorul folosește utilajul corect.
Am întâlnit situații în care turația era prea mare în raport cu sarcina necesară, ceea ce ducea la un consum mai ridicat de combustibil. Sau cazuri în care tractorul intra în patinaj, nu din cauza solului, ci din cauza unor reglaje incorecte.
Este clar că, încă de la început, mecanizarea a fost inima transformării agriculturii. Dar acum, în fața noilor condiții de mediu și climatice, trebuie să fim mai atenți ca niciodată, să folosim corect tehnologia și să ne adaptăm inteligent.
Mihai Ivașcu, director executiv APIMAR: Ca și în cazul tractoarelor, și capacitatea combinelor a crescut considerabil în ultimii ani. Bineînțeles, dotarea lor diferă de la o fermă la alta. Există deja combine atât de avansate, încât, dacă mecanizatorul știe să facă setările corect, nu mai trebuie să intervină aproape deloc — doar să supravegheze.
Aceste utilaje pot avea încărcată harta exactă a terenului și, cu ajutorul GPS-ului, lucrează în mod autonom, aplicând parametrii optimi pentru fiecare zonă în parte.
Desigur, intervenția umană rămâne esențială. Mecanizatorul cunoaște foarte bine terenul și recolta, pentru că el a fost acolo din prima etapă, de la semănat până la recoltare.
Un exemplu concret: în trecut, în lanuri existau probleme cu vechii hidranți care rămâneau în picioare, nevizibili în grâu sau porumb. Aceste obstacole provocau deseori incidente — se întâmpla ca utilajele să fie avariate.
Prin cartografierea terenului, combinele pot acum să detecteze și să evite automat aceste obstacole. Dar și aici, experiența mecanizatorului este importantă: el știe exact unde sunt acei hidranți sau alte pericole ascunse.
Tranziția către agricultura conservativă necesită investiții mari și formare profesională, dar este esențială pentru adaptarea la schimbările climatice
Matei Titianu, tânăr fermier din județul Brăila: Tractoarele sunt din ce în ce mai inteligente, însă provocarea rămâne capacitatea noastră de a folosi toate funcționalitățile pe care aceste utilaje moderne le oferă. Din păcate, din cauza lipsei de formare, mulți operatori nu valorifică întregul potențial al utilajelor.
Revenind la sistemele de lucrare a solului, noi am început tranziția în urmă cu aproximativ zece ani. Am renunțat treptat la arătură și la prelucrarea profundă a solului, optând pentru tehnologii de tip minimum tillage. Obiectivul nostru este ca, în următorii 5–6 ani, să facem pasul către semănatul direct.
Am achiziționat deja un tractor compatibil cu această tehnologie, însă semănătorile întârzie, pentru că în fermă am prioritizat investițiile în echipamente de irigat.
Fiind în zona Brăilei, unde regimul pluviometric este deosebit de deficitar și evapotranspirația foarte ridicată, fără irigații moderne nu am putea obține producții de primăvară deloc, iar culturile de toamnă ar suferi pierderi majore.
Dacă vorbim de digitalizare, și echipamentele de irigat sunt monitorizate în timp real. Putem urmări permanent cantitatea de apă distribuită, eficiența și alți parametri esențiali.
Așadar, am făcut pași importanți spre agricultura conservativă, cu tehnologii minime de lucrat solul, dar consider că nu este suficient. Trebuie să continuăm această tranziție și să adoptăm complet noile practici, atât pentru protejarea solului, cât și pentru adaptarea la schimbările climatice.
Fermierii au nevoie de personal calificat și service rapid
Mihai Ivașcu, director executiv APIMAR: Personalul calificat lipsește, în general, din cadrul fermelor. Iar motivul este bine cunoscut: școlile profesionale din România nu pregătesc elevi pentru această meserie.
Așa cum știți, noi, ca APIMAR și ca asociație, avem în derulare un proiect prin care calificăm personal specializat pentru service-urile pe care noi, ca dealeri, trebuie să le asigurăm în mod complet clienților noștri.
Este foarte important ca intervențiile de service să se facă la timp, pentru că acestea aduc valoare directă fermierului.
Mai ales în contextul în care utilajele moderne au tehnologii tot mai avansate, cu componente digitale, și necesită o întreținere specifică.
De altfel, și noi, ca dealeri, monitorizăm echipamentele comercializate — pentru că tehnologia ne permite acest lucru. Primim alerte în timp real privind eventuale defecțiuni sau uzuri iminente.
În momentul în care sistemul semnalează că e nevoie de o intervenție, echipele noastre de service sunt deja pregătite, cu piesele necesare, și intervin rapid în fermă.
Gândiți-vă că o combină lucrează doar două luni pe an. În acea perioadă trebuie să fie funcțională 100%. Orice oră pierdută înseamnă pierderi directe.
Faptul că putem preveni defecțiuni și interveni rapid — în unele cazuri în doar o oră — face o diferență reală pentru fermieri.
Utilaje inteligente pentru însămânțare și tratamente precise
Matei Titianu, tânăr fermier din județul Brăila: Din punct de vedere al cerințelor fermierilor, segmentul inputurilor poate fi împărțit în mai multe categorii: utilaje pentru prelucrarea solului, utilaje pentru însămânțare și utilaje pentru administrarea îngrășămintelor, erbicidelor și insecticidelor.
Tehnologia a evoluat considerabil în toate aceste categorii. Dacă ne uităm la semănători, multe dintre modelele actuale sunt adaptabile și permit, simultan, și administrarea îngrășămintelor odată cu însămânțarea. Astfel, se evită o trecere suplimentară cu un echipament dedicat, se reduce tasarea solului și, în același timp, se economisește motorină — un avantaj semnificativ pentru fermier.
Și în ceea ce privește echipamentele de aplicare a tratamentelor fitosanitare, evoluția este evidentă. Dacă la început vorbeam de mașini de erbicidat simple, cu o pompă și câteva duze pe o rampă de 12–24 metri, astăzi discutăm despre echipamente inteligente.
Unele dintre acestea sunt dotate cu camere video montate pe fiecare duză, care analizează în timp real planta. Sistemul recunoaște dacă planta este o buruiană și aplică substanța doar în acel punct precis. Această tehnologie permite o administrare localizată, extrem de eficientă și sustenabilă.
Fondurile pentru utilaje agricole achiziționate prin Măsura 4.1.1 au fost suplimentate cu 150 de milioane de euro
În ceea ce privește programele europene, Ministerul Agriculturii a făcut un efort apreciabil, chiar lăudabil, prin suplimentarea ultimei sesiuni din cadrul Măsurii 4.1.1. Această măsură sprijină dotarea fermelor cu mașini și echipamente agricole dedicate exclusiv tehnologiilor moderne precum minimum tillage, no-till sau strip-till.
Suplimentarea a fost de aproximativ 150 de milioane de euro, fonduri destinate fermierilor pentru achiziționarea acestor utilaje. Este pentru prima dată când această măsură a fost finanțată 100% — toți cei care au depus cereri au și obținut finanțare.
Acum, este esențial ca fermierii să nu piardă timpul, deoarece acești bani provin dintr-o sesiune mai veche și trebuie cheltuiți până la finalul acestui an.
Recomandarea este ca beneficiarii să meargă cât mai repede către dealeri, să contracteze echipamentele și să se asigure că acestea pot fi livrate cel târziu până în septembrie. Doar așa pot depune cererile de plată și își pot recupera banii în timp util.
Din datele pe care le avem, echipamentele care urmează a fi finanțate prin această măsură reprezintă aproximativ 50% din piața utilajelor agricole vândute în România.
Este, așadar, un sprijin masiv din partea Ministerului Agriculturii și o adevărată gură de oxigen pentru fermierii care au aplicat. Au acum ocazia să implementeze tehnologii moderne de lucru al solului — fiecare cu avantajele și specificul propriu, în funcție de tipul fermei.