Miniștrii comerțului din Uniunea Europeană au discutat, la reuniunea de săptămâna trecută, o solicitare de majorare a tarifelor pentru o gamă largă de importuri din Rusia și Belarus care a venit din partea a opt state membre: Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, Danemarca, Finlanda, Irlanda și Suedia. Publicația Euractiv scrie că Polonia și țările baltice îi ceruseră deja Comisiei creșterea taxelor de import pentru îngrășăminte chimice din Rusia și Belarus, motivând că exporturile celor două țări către piața comunitară s-au majorat cu 52% în primele opt luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, și riscă să pună în pericol producția internă. Potrivit sursei citate, vicepreședintele executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis, a declarat că Executivul Uniunii Europene lucrează la o propunere de creștere a tarifelor de import pentru produsele agricole rusești și nu este exclus ca lista să se extindă și asupra îngrășămintelor chimice.
Ungaria, care deține în prezent președinția UE, s-a opus vehement oricăror noi acțiuni comerciale împotriva Rusiei, care aveau nevoie de o majoritate calificată a statelor membre înainte de a deveni operaționale, și este de așteptat să continue în această direcție până la sfârșitul mandatului său. Situația s-ar putea schimba de anul viitor, când Polonia își va asuma președinția.
PAC ar putea reduce emisiile de carbon cu 31 de milioane de tone pe an
Un studiu publicat de Comisia Europeană, la sfârșitul săptămânii trecute, arată că 19 planuri strategice PAC pentru perioada 2023-2027, care acoperă 18 state membre, au potențialul de a contribui la obiectivele climatice pentru anul 2030, în principal prin intervențiile care urmăresc reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și sechestrarea carbonului în sol, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri, pe baza datelor transmise de țările UE. Potrivit analizei, politica agricolă comună ar putea reduce emisiile de carbon cu 31 de milioane de tone pe an.
Rotația sau diversificarea culturilor, extinderea culturilor de acoperire a terenurilor și conversia la agricultura ecologică sunt cele trei practici agricole care contribuie cel mai mult la potențialul estimat de atenuare a schimbărilor climatice. Programele ecologice reprezintă 38% din potențial, iar angajamentele în materie de mediu și climă 30%.
Studiul stabilește, pentru prima dată, legătura dintre instrumentele planificate în planurile strategice PAC de către statele membre și potențialul lor de a contribui la reducerea emisiilor și eliminării carbonului în atmosferă, potrivit sursei citate.
Cele 18 state membre care au făcut obiectul analizei – printre acestea, Austria, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania – reprezintă 92% din suprafața agricolă utilizată în Uniunea Europeană și sunt responsabile pentru 95% din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură. Studiul va fi finalizat începutul anului 2025, după adăugarea celor nouă planuri strategice care se află în proces de examinare.
75 de campanii de promovare a produselor agricole finanțate de UE
75 de campanii de promovare a produselor agricole din blocul comun sunt cofinanțate din fonduri europene cu 142,6 milioane de euro, până la sfârșitul anului 2024. Programul urmărește creșterea competitivității sectorului agroalimentar european aliniat la Pactul verde și la Strategia „De la fermă la consumator”, transmite un comunicat al Agenției Europene pentru Cercetare. Mai mult de jumătate din campaniile de promovare se vor adresa piețelor din afara Uniunii Europene, cum ar fi China, Japonia și Canada.
Proiectele selectate se vor derula din ianuarie 2025, când va fi deschisă următoarea cerere de propuneri, anunță sursa citată.
Statistici agricole oficiale, într-o nouă prezentare la Eurostat
Eurostat a lansat o nouă pagină web care combină informațiile geografice cu statisticile agricole oficiale, bazate pe datele colectate din fermele statelor membre în cadrul recensământului agricol 2020. Pe această pagină, utilizatorii pot găsi hărți cu informații despre numărul de ferme din țările UE și dimensiunea acestora, densitatea animalelor, forța de muncă, îmbătrânirea demografică, agricultura ecologică sau diferențele de gen în agricultură. Datele sunt experimentale, acesta fiind primul demers al Biroului de statistică european de a transmite informații geospațiale din recensământul agricol desfășurat în țările blocului comunitar.
Supermarketurile franceze se solidarizează cu producătorii împotriva Mercosur
Supermarketurile franceze Carrefour, Intermarché și Leclerc se alătură fermierilor locali și anunță acțiuni de boicot împotriva produselor importate din blocul comercial sud-american. Carrefour a anunțat într-o scrisoare deschisă că va refuza să vândă în rețeaua sa comercială carne de vită importată din țările Mercosur, Intermarché va aplica același tratament inclusiv produselor procesate, iar Leclerc denunță lipsa clauzelor de reciprocitate din acordul care se negociază cu grupul țărilor Mercosur.
Între timp, în Uniunea Europeană, părerile oficialilor din statele membre sunt scindate. În vreme ce Germania dorește grăbirea încheierii acordului, Franța continuă să acuze tratatul, invocând nevoia de a-și proteja fermierii. Polonia este îngrijorată de deschiderea pieței pentru produsele din carne de pasăre. Rezerve și-au exprimat și reprezentanții Austriei, Țărilor de Jos și Irlandei.
Subiectul a fost discutat la reuniunea Consiliului pentru Agricultură și Pescuit de săptămâna trecută, unde a fost subliniată necesitatea asigurării unui tratament echitabil pentru fermierii din UE și garanții din partea statelor Mercosur în acest sens. Se așteaptă ca acordul să liberalizeze 99% din comerțul agricol al UE, iar blocul sud-american își va deschide piața pentru 88% din produsele agricole europene. Printre producătorii europeni, există temerea că negocierile s-ar putea finaliza cu încheierea acordului la summit-ul de la Montevideo, Uruguay, de la începutul lunii decembrie.