Prima reuniune a Consiliului european pentru agricultură și alimentație (EBAF), un organism consultativ pentru Comisia Europeană cu privire la evoluțiile strategice ale politicii agricole, are loc marți, 4 februarie 2025.

Consiliul, înființat ca urmare a unei recomandări-cheie a Dialogului strategic privind viitorul agriculturii, este format din 30 de organizații, reprezentând comunitatea agricolă, actori din lanțul de aprovizionare cu alimente și societatea civilă, de la care se așteaptă să protejeze interese în domenii precum mediul și clima, bunăstarea animalelor și aspecte legate de consumatori.

Grupul va asista Comisia Europeană în pregătirea inițiativelor de politică agroalimentară și va oferi avize cu privire la obiective specifice, la cerere, cu respectarea unor termene stabilite pentru aceste contribuții, completând astfel expertiza deja disponibilă, inclusiv din partea grupurilor de dialog civil, anunță Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri. Va facilita schimbul de experiență între membrii săi, cu accent pe asigurarea coerenței între politicile europene și alinierea acestora la inițiativele din sectorul privat, mai informează sursa citată.

Eurostat: 4 din 10 exploatații aveau instalații de depozitare a gunoiului de grajd în 2020

40% din numărul total al fermelor europene dispuneau de instalații de stocare a gunoiului de grajd în anul 2020, potrivit unei comunicări a Eurostat, publicată săptămâna trecută. Cele mai mari ponderi erau înregistrate în Slovenia (aproape 100%), Letonia (98%) și Estonia (92%), iar cele mai scăzute în Cipru (7%), Grecia (11%) și Italia (18%). România, care găzduiește una din cinci exploatații ale UE, se află la un nivel apropiat de media europeană.

În general, în UE există relativ puține exploatații agricole cu depozite neacoperite pentru gunoiul de grajd lichid. Ponderea acestora s-a redus cu cinci puncte procentuale în ultimul deceniu. Scăderi semnificative au fost consemnate în Luxemburg, Irlanda, Germania și Belgia. În Țările de Jos și Malta nu mai există ferme cu depozite descoperite, în schimb sunt mai frecvente în Spania (+5 puncte procentuale în 2020, față de 2010) și Estonia (+3 puncte procentuale).

Spațiile de depozitare fără acoperire a gunoiului de grajd lichid, cum ar fi lagunele, rezervoarele sau iazurile, prezintă risc pentru mediu, din cauza emisiilor de amoniac și a poluării apelor de suprafață și subterane.

Depozitarea gunoiului de grajd reprezintă una dintre preocupările legate de protejarea mediului înconjurător, integrată în politica agricolă comună.

Agențiile europene evaluează potențialul virusului gripei aviare de a se adapta la oameni

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor urmăresc mutațiile virusului gripei aviare și potențialul de a se adapta la oameni și de a declanșa pandemii viitoare, informează EFSA. Cele două agenții au emis un aviz științific pe această temă și recomandări pentru autoritățile responsabile cu sănătatea publică și a animalelor. Activitatea lor se bazează pe analize genetice, studii de caz pe subiecți umani și prezența anticorpilor, pentru a determina riscurile actuale și strategiile de atenuare.

Experții au identificat 34 de mutații genetice care ar putea crește potențialul virusurilor gripei aviare de a se răspândi la oameni și au elaborat un ghid privind investigarea și controlul focarelor care afectează atât oamenii, cât și animalele, utilizând o abordare de tip „One Health”.

Prețurile medii ale terenurilor agricole în statele UE, între 4.500 de euro și 280.000 de euro pentru un hectar

Săptămâna trecută, Biroul european de statistică a publicat prețurile medii de vânzare și de închiriere ale terenurilor agricole din Uniunea Europeană, în anul 2023. Dintre cele 22 de țări ale UE pentru care există date disponibile, Malta se remarcă prin cel mai ridicat preț pentru un hectar de teren arabil, cu o medie națională de 283.000 de euro, urmată de Țările de Jos, 91.000 de euro, și de Luxemburg, 42.500 euro. La polul opus se află Croația, Letonia, cu 4.500, respectiv, 4.600 de euro, și Slovacia, cu 5.200 euro. În România, prețul mediu pentru un hectar de teren arabil a fost de 8.400 de euro, sub media europeană, care se cifrează la 11.800 de euro.

Cel mai mare preț de închiriere a terenurilor arabile sau a pajiștilor permanente este consemnat în Țările de Jos, aproape 900 de euro pentru un hectar, de aproape cinci ori mai mult decât media europeană, iar cel mai scăzut în Slovacia, 67 de euro. Pentru România, nu există date disponibile în privința arendelor.

Malta își înregistrează primul produs alimentar în registrul de indicații geografice

Primul produs alimentar maltez a fost înregistrat săptămâna trecută în registrul de indicații geografice al Uniunii, ca produs cu denumire de origine protejată (DOP). Este o brânză artizanală proaspătă produsă din lapte crud integral, obținut de la ovine din rasa „malteză” și încrucișări ale acesteia cu alte rase înregistrate în insulele malteze. Poate fi comercializată și uscată la aer sau murată și piperată.

Tot mai mulți producători din blocul comunitar și din afara acestuia vor să obțină protecția și recunoașterea calității produselor lor prin scheme europene, datorită avantajelor pe care acestea le conferă în comerțul regional, european și internațional. Săptămâna trecută, o pâine din secară preparată în Letonia, după o rețetă neschimbată de la jumătatea secolului al XIX-lea, care conține bucăți de grăsime de porc uscată și ceapă, și un malț produs în Slovacia din orz alimentar de tipul „pils” au primit aprobarea Comisiei de a fi înregistrate ca produse cu indicație geografică protejată, iar vinul „Sussex” din Regatul Unit ca denumire de origine protejată.

Temperaturile ridicate, în atenția instituțiilor europene

Organizația Meteorologică Mondială a confirmat că 2024 a fost cel mai cald an de la începutul măsurătorilor, în 1850, și este probabil să fi fost primul an calendaristic cu o temperatură medie globală ce depășește nivelurile preindustriale cu 1,5 grade Celsius. De asemenea, ultimul deceniu a marcat cea mai caldă perioadă înregistrată vreodată.

În urmă cu două săptămâni, deputații europeni au dezbătut subiectul împreună cu reprezentanți ai Comisiei, abordând necesitatea unor acțiuni climatice pentru combaterea încălzirii globale.

Parlamentul European a declarat o urgență climatică, în 2019, și a adoptat o serie de acte normative care să permită UE să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în anul 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și să obțină neutralitatea climatică până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris. Anul trecut, Comisia Europeană a recomandat adoptarea unui obiectiv de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040. O propunere legislativă este așteptată în acest an.